27/03/2026
Azi vreau sa va povestesc despre intamplarea mea care m-a facut sa ma gandesc la societatea in care traim, valorile noastre, rolul avocatului si respectul pentru munca lui.
Am comandat un articol pe internet in valoare de 5000 lei, l-am platit integral si am optat pentru depozitarea produsului la vanzator timp de o luna de zile, optiune care era gratuita conform politicilor acelui vanzator. D**a aceasta depozitare, vanzatorul urma sa-mi faca livrarea, tot gratuit. Patru zile mai tarziu, m-am deplasat în magazinul vanzatorului, am vazut produsul cumparat si mi-am exprimat intentia de a anula comanda deoarece produsul nu corepundea nevoilor mele. Doua zile mai tarziu, am fost informata de catre vanzator ca a luat act de anularea comenzii si imi va restitui suma de 3500 lei deoarece diferenta pana la 5000 lei va fi retinuta pentru depozitarea produsului si costul transportului acestuia de la depozitul lor din Bucuresti in Cluj-Napoca. Vanzatorul are sediu in Cluj si magazinul, unic, tot in Cluj si de asemenea este de mentionat ca vorbim de un magazin care anunta public faptul ca vinde produse din stocul propriu. Am asteptat trei saptamani fara sa primesc nici o suma inapoi si am luat decizia de a rugat o colega, tot avocat, sa-i sune si sa ii intrebe ce au de gand sa faca referitor la situatia mea. In activitatea mea, mereu incerc sa rezolv situatiile pe cale amiabila mai întâi, comunicandu-le mereu clientilor aceasta optiune, atunci cand exista.
Asadar si in cazul meu am facut acelasi lucru. La auzirea calitatii de avocat a colegei mele, vânzătorul i-a transmis in mod sincer, socant si cu o normalitate sfidatoare faptul ca ,, au incercat si colegii ceva, dar nu, ii restituim toata suma”. Intr-o traducere mai explicita, au incercat si colegii sa induca in eroare clientul, sa-l pacaleasca, sa vada daca functioneaza.
Ca nu a funcționat, si-a dat seama in aceeasi zi cand au fost cei de Protectia Consumatorului la ei in control, in urma sesizării mele, ca altfel, poate mai testau putin daca functioneaza incercarea lor de a nu plati, deloc sau partial.
Da, vanzatorul nu a stiut ca sunt avocat asa ca s-a gandit ca, poate, alte persoane din afara profesiei nu ar face nimic, ar bate la usi inchise iar cand sau daca ar ajunge la un avocat, ar decide sa nu faca nimic din cauza costurilor. Pentru ca da, noi avocatii lucram pentru oameni, in schimbul unui onorariu pe care il stabilim deseori raportat la munca noastra si nu la prejudiciul clientului.
D**a aceasta intamplare, ma intreb cati dintre noi luptam pentru dreptate si actionam, indiferent de costuri, pentru a ne apara drepturile?
