15/10/2026
Proiectul valorifică propunerile colegilor din campania «Dialog UNBR» și dă expresie legislativă rezoluțiilor Congresului Avocaților 2026
Legea profesiei de avocat, adaptată noilor realități: proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 a ajuns în Parlament
Protejarea secretului profesional indiferent de tehnologie și de locul păstrării informației, înlăturarea obstacolelor administrative din calea apărării, combaterea serviciilor juridice neautorizate online și întărirea rolului avocatului în prevenirea litigiilor sunt principalele direcții ale proiectului de modificare a Legii nr. 51/1995. Inițiativa propune o adaptare consistentă a legii profesiei la noile realități, cu garanții suplimentare pentru cetățeni, inclusiv pentru copii și persoane vulnerabile.
În data de 14 octombrie 2026, proiectul a fost depus la Parlament de Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR și senator, alături de parlamentari din mai multe formațiuni politice,
Traian Briciu, președintele UNBR: „Proiectul valorifică propunerile colegilor din campania «Dialog UNBR» și dă expresie legislativă rezoluțiilor Congresului Avocaților 2026. Le mulțumesc colegilor avocați care au contribuit prin opinii, întrebări și exemple din practică, precum și membrilor Grupului de lucru GL1 pentru legislația profesiei, coordonat de Sergiu Stănilă, pentru elaborarea soluțiilor legislative. Modificările întăresc rolul avocatului atât înaintea procesului, cât și pe parcursul acestuia, prin consolidarea atribuțiilor de consultanță, redactare și atestare a actelor, negociere și soluționare amiabilă a diferendelor, alături de garanții mai clare pentru exercitarea apărării. Proiectul susține astfel o prezență mai amplă a avocatului în viața juridică a cetățenilor și a întreprinderilor, încă din etapa în care se stabilesc drepturi și obligații.”
Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR și senator: „Cetățeanul care caută un sfat juridic online trebuie să știe cine îl oferă, dacă are dreptul să o facă și cine răspunde pentru consecințe. Definirea consultanței juridice, protejarea denumirii de avocat și procedura rapidă împotriva serviciilor neautorizate răspund acestei nevoi de siguranță. Legea trebuie să încurajeze și intervenția avocatului înainte ca un contract neclar sau un diferend să ducă la proces și să asigure sprijin juridic în situații sensibile, precum divorțurile cu copii minori. Sunt soluții cu efecte directe asupra cetățenilor, iar susținerea inițiativei de către parlamentari din mai multe partide oferă o bază pentru promovarea lor.”
Alături de Daniel Fenechiu, inițiatorii proiectului sunt senatorii Cosmina Cerva, Titus Corlățean, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, Elena-Simona Spătaru, Nicolae Vlahu, Ion-Cristinel Rujan și Robert-Marius Cazanciuc, precum și deputații Adriana Diana Tușa și Ciprian-Minodor Dobre.
Schimbările propuse privesc atât exercitarea profesiei, cât și siguranța celor care apelează la servicii juridice:
Protecția confidențialității și exercitarea efectivă a apărării
● Secretul profesional trebuie să urmeze informația, nu locul. Legea actuală leagă expres inviolabilitatea materialelor profesionale de prezența lor asupra avocatului sau în cabinet. Proiectul extinde protecția indiferent de suport, modalitatea de comunicare și locul păstrării ori prelucrării, inclusiv la furnizori de servicii sau alți terți. Informațiile avocat–client trebuie să rămână confidențiale și pe telefon, laptop, server sau în cloud.
● Garanții pentru secretul profesional în procedurile administrative. În inspecții, verificări și alte proceduri, accesul la informațiile profesionale trebuie limitat la scopul legal urmărit. Materialele pentru care avocatul invocă secretul profesional nu ar putea fi examinate până la stabilirea caracterului lor protejat. Garanțiile acoperă și informațiile obținute de la furnizori de servicii.
● Telefonul și laptopul, instrumente de lucru ale avocatului. Avocatul ar putea păstra și utiliza profesional dispozitivele electronice în instanțe, parchete, sedii ale organelor de cercetare penală, locuri de deținere și alte instituții publice, fără ca accesul să fie condiționat de predarea lor. Restricționarea unor funcții sau aplicații ar fi posibilă numai în condițiile legii, prin măsuri necesare și proporționale.
● Împuternicirea avocațială, dovadă a mandatului față de terți. Recunoașterea sa expresă urmărește eliminarea procurilor suplimentare, a deplasărilor și a costurilor inutile, cu păstrarea cerințelor speciale de formă prevăzute de lege pentru validitatea actelor.
● Acces la informații și prezență în proceduri. Instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat ar urma să furnizeze avocatului informațiile și înscrisurile necesare mandatului, cu respectarea limitelor legale. Prezența avocatului nu ar putea fi restricționată în procedurile jurisdicționale sau administrative în care este implicat clientul, indiferent de faza acestora.
Clarificarea serviciilor juridice și protejarea publicului, inclusiv online
● Delimitarea consultanței juridice de informarea generală. Consultanța este definită prin analiza unei situații concrete și oferirea unei opinii sau a unui sfat juridic, indiferent de tehnologia utilizată. Informarea generală, documentarea, cercetarea, publicarea și instrumentele standardizate rămân distincte, cât timp nu presupun o asemenea analiză.
● Clarificarea activităților rezervate profesiei. Activitățile enumerate de lege se exercită numai de avocat, cu excepția celor atribuite expres prin lege și altor profesii juridice.
● Protejarea denumirii „avocat”. Proiectul sancționează folosirea fără drept a denumirii și a titulaturilor care creează o falsă aparență de apartenență la profesie, inclusiv în nume de domenii, pe site-uri, platforme, rețele sociale și aplicații.
● Procedură rapidă împotriva serviciilor juridice neautorizate online. UNBR ar putea solicita instanței încetarea încălcărilor și emiterea ordinelor prevăzute de Regulamentul european privind serviciile digitale, inclusiv pentru identificarea persoanei responsabile. Primul termen ar fi stabilit în cel mult cinci zile, iar hotărârea ar fi executorie, cu drept de apel în cinci zile de la comunicare.
Prevenirea litigiilor și adaptarea activităților avocatului
● Redactarea contractelor, cu rol preventiv. Sunt clarificate redactarea actelor și contractelor și atestarea identității părților, conținutului ori datei actelor. Prin completarea Codului civil, înscrisurile contractuale pentru care legea cere forma scrisă sub semnătură privată, pentru validitate sau dovadă, ar urma să fie întocmite de avocat, dacă legea nu prevede altfel. Regula privește și modificările supuse aceleiași cerințe și contractele electronice, în condițiile legii speciale. Nerespectarea obligației ar atrage nulitatea numai dacă legea o prevede expres.
● Mediere și arbitraj. Avocatul ar putea exercita medierea fără formalitățile de autorizare aplicabile persoanelor care exercită exclusiv profesia de mediator și fără supravegherea Consiliului de Mediere. Rămân obligatorii competența, imparțialitatea și confidențialitatea, precum și interdicția de a reprezenta o parte și de a media aceeași cauză. Sunt incluse expres arbitrajul ad-hoc și cel instituțional.
● Plăți și păstrarea documentelor, cu garanții pentru client. Proiectul prevede efectuarea și primirea plăților în numele clientului, inclusiv prin mecanisme de tip escrow, cu separarea fondurilor de patrimoniul avocatului și reguli de evidență, trasabilitate și restituire. Reglementează și primirea și păstrarea documentelor, cu respectarea secretului profesional, protecției datelor și obligațiilor legale. Pentru activitățile indicate de proiect ar putea fi încheiate contracte distincte de asistență juridică.
● Servicii pentru tranzacții și activitatea economică. Sunt prevăzute expres activitatea de corespondent al unei societăți de asigurare, publicitatea mobiliară și redactarea și depunerea actelor privind înființarea, modificarea și încetarea persoanelor juridice, în limitele competențelor legale. Sunt clarificate și activitățile juridice de recuperare a creanțelor, cu protejarea consumatorilor și a datelor și prevenirea practicilor agresive sau înșelătoare.
● Sediul temporar al societăților. Sediul profesional al avocatului ar putea fi utilizat pentru constituirea și autorizarea funcționării societății, mutarea sediului sau stabilirea unui sediu secundar, pentru cel mult un an.
Asistență juridică și măsuri de ocrotire
● Protecția copiilor și a persoanelor vulnerabile. Proiectul propune asistarea obligatorie a soților în divorțurile cu copii minori, indiferent de procedură, cu aplicarea asistenței juridice din oficiu sau a ajutorului public judiciar pentru persoanele eligibile. Sunt prevăzute și activitatea de curator special al minorului desemnat de instanță, consilierea judiciară, curatela, tutela specială și curatela convențională, precum și activitatea de executor testamentar.
Consultarea profesiei și adaptarea reglementărilor
● Consultarea efectivă a UNBR. Autoritățile și instituțiile publice ar avea obligația să consulte UNBR asupra reglementărilor care afectează profesia, într-un interval rezonabil și suficient de devreme pentru ca observațiile să poată fi analizate înaintea adoptării.
● 60 de zile pentru adaptarea regulilor administrative. Reglementările subsecvente și sectoriale ar urma să fie puse în acord cu legea, în special în privința dovezii mandatului, accesului avocatului în instituții și locuri de deținere și protecției secretului profesional.
Proiectul propune o perspectivă mai amplă asupra locului avocatului în societate: alături de client încă de la luarea unei decizii, încheierea unui contract sau negocierea unei înțelegeri, cu atribuții clare și garanții care să îi susțină intervenția. Consolidarea acestui rol deschide noi posibilități de exercitare a profesiei și face asistența juridică mai prezentă în viața cetățenilor și în activitatea întreprinderilor.
Dezbaterea parlamentară este următoarea etapă în construirea unui cadru legislativ care să răspundă practicii de astăzi și să poată susține transformările următoare. Pentru UNBR, dialogul cu avocații rămâne esențial în acest parcurs: experiența lor trebuie să se regăsească în reguli care le permit să își valorifice competența, să își asume noi responsabilități și să ofere o protecție efectivă celor care le încredințează apărarea drepturilor.
