Din informatiile sigure care exista, rezulta ca la Targu Frumos infiintarea unei scoli a fost proiectata in ianuarie 1832, dar a fost infiintata abia in anul 1841, odata cu cea de la Vaslui. Frumos o scoala romaneasca particulara, la care invatau 16 elevi condusi de un professor
Scoala de baieti din Tg. Frumos avea la infiintare (1841) 39 de elevi si un invatator, Nicolae Verdeanu, care fusese
pana in 1840 pedagogul bursierilor de la Academia Mihaileana-Iasi. Aceasta scoala functiona in casele parohiale din curtea Bisericii Domnesti ”Cuvioasa Parascheva”. In anul 1847, aceasta scoala s-a mutat in niste case oferite de Stefan Mircea, inspector scolar din Tg. Frumos, pentru ca, in 1856, sa i se ofere casele paharnicului I.Idieru, o parte din bani fiind donati de acelasi inspector scolar. Din anul 1847, a fost infiintata, pe langa Scoala de baieti o scoala primara de fete, care a functionat o vreme, in Casa parohiala de la Biserica ”Cuvioasa Paraschieva”. In anul 1859, Scoala de fete s-a desprins de scoala de baieti, s-a dezvoltat, ajungand in 1864 la un numar de 4 clase. A primit ca sediu, in anul 1871 o casa cumparata de comuna urbana, pe strada ”palatul Comunal”, unde a functionat pana in 1899, ulterior cladirea fiind daramata
Scoala de baieti, de care am amintit mai sus, poseda o biblioteca destul de bogata pentru acea vreme, compusa din 117 carti ( in 1875), un manuscris, 4 atlase geografice si o harta, pentru a ajunge, la inceputul secolului al XII-lea la 250 volume. Penrtu aceasta scoala, s-a construit, pe strada principala ”Cuza-Voda”,intre anii 1892-1894, o scoala impunatoare cu 4 sali de clasa, o sala pentru atelier si cate o sala penrtu material didacti, arhiva si cancelarie, actualmente corpul A al liceului. Tot in aceasta cladire se afla locuinta directorului, iar la subsol erau locuintele oamenilor de servi
Aceasta constructie a fost ridicata cu banii donati de Ecaterina Starcea, obtinuti din veniturile padurii ”Storiesti-Laiu” si oferiti comunei in 1880
La Scoala de baieti au functionat, pana la primul razboi mondial, Nicolaie si Ion Verdeanu, Teodor Verdeanu, Gheorghe Vaicu, Gheorghe Teodor, Nicolaie Cocolea, Constantin Brudariu, C. Pana la primul razboi mondial a absolvit scoala primara, la cele doua scoli, 891 de baieti si 635 de fete, dintre care se remarca viitorul chimist Petru Poni. Scoala de baieti si-a continuat existenta si in perioade interbelica, fiind tot de nivel gimnazial. Dupa razboi, odata cu organizarea administrativa, pe langa gimnaziu se infiinteaza clase de liceu (1964), anii I-IV, avand in 1970 un numar de 17 sali de clasa. Dintre profesorii liceului mentionam: Iacomi I., Anghel Ioan, Mihai Constantin, Minodora Constantin, Dabija Emilia, Florea Iulian, Ionel Ioan, Merisca Constantin, Anghel Valeria, Cuciureanu Maria, Teodoreanu M., Trosin C., Joldowschi I., Bisoc Mihai, Nebuneli Maria, Filipescu I., Mihai Maria, Vizitiu I., Timofte Constantin, Grimberg L., Smuc A., Geangalau I. Primul director a fost I. Iacomi, apoi Anghel I. (pana in 1972), apoi Constantin Minodora (1975-1976), Stamate I., Mihai Constantin, Carbune Ioan (1979-1980 si 1982), Stifii Ioan (1982-1984), Robota Alexandru (1984-1988), Boghianu Dumitru (1988-1991), Lungu Stan (1991-1997), Doina Sasaiac (1997-2005), Luminita Birsan (2005-2007), in prezent director fiind profesor de limba romana - Emilia Talpalaru
Dintre elevii care s-au remarcat ulterior mentionam pe: Constantin Munteanu (dramaturg), Emilian Marcu (poet), Valentin Talpalaru (poet), Eugen Plesca (fost primar al Sectorului III din Bucuresti si fost prefect al capitalei), Constantin Munteanu (director imagine TVR – Iasi), Roman Stefan (fost consilier al prefectului), Apostol M. (avocat), Prisecaru Gabriela (profesor). Din prima promotie a liceului mentionam pe : Dochia I., Diac M. In 1968, apare primul numar al revistei scolare ”Miorita” sub indrumarea profesorului Constantin Merisca, iar in 1982, primul numar al revistei ”Orizonturi”. Incepand din 1992, liceul se transforma din liceu industrial in liceu cu profil teoretic, functionand actualmente in aceeasi strctura.
