08/04/2015
Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență
Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei și de insolvență a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 466/25.06.2014 și a intrat în vigoare începând cu 28.06.2014.
Materia insolvenței a fost reglementată anterior, inițial prin Legea 64/1995 și ulterior prin Legea 85/2006 privind procedura insolvenței.
Prezenta lege – 85/2014 – transpune Directiva 2001/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 04.04.2001 privind reorganizarea și lichidarea instituțiilor de credit, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Seria L, Nr. 125 din 05.05.2001.
La data intrării in vigoare a Legii 85/2014 s-au abrogat:
Legea 85/2006 – privind procedura insolvenței;
Legea 381/2009 – privind introducerea concordatului preventiv și a mandatului ad-hoc;
O.G. 10/2004 privind falimentul instituțiilor de credit;
Legea 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat în domeniul insolvenței.
Noua Lege a insolvenței nr. 85/2014 a adus următoarele modificări, față de Legea 85/2006:
– Cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență, atât pentru creditori și debitori este de 40.000 lei (față de 45.000 lei, în Legea 85/2006), iar pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat;
– Creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței este creditorul a cărui creanță asupra patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 60 de zile (față de 90 zile, în Legea 85/2006);
– Competența de soluționare a dosarului revine tribunalului în a cărei circumscripție debitorul și-a avut sediul social/profesional cel puțin 6 luni anterior datei sesizării instanței (în Legea 85/2006, competența aparținea tribunalului în a cărui circumscripție își avea sediul debitorul, fără a fi prevazută vreo durată minimă în acest sens);
– Cererea privind deschiderea procedurii formulată de către debitor trebuie să fie însoțită de o serie de înscrisuri, prevăzute și de Legea 85/2006, solicitându-se în plus, prin noile reglementări, o declarație prin care debitorul arată daca este membru al unui grup de societăți.
S-a mărit perioada referitoare la lista cuprinzând plățile și transferurile patrimoniale efectuate de debitor, de la 120 zile (cca 4 luni prevăzute în Legea 85/2006) la 6 luni anterioare înregistrării cererii introductive.
– durata maximă a perioadei de observație (cuprinsă între data deschiderii procedurii insolvenței și data confirmării planului de reorganizare sau, după caz, a intrării în faliment) este de 12 luni calculate de la data deschiderii procedurii; legislația anterioară nu prevedea o durată maximă;
– o noutate introdusă prin Legea nr. 85/2014 se referă la faptul că, în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI (Buletinul procedurilor de insolvență) a notificării privind deschiderea procedurii, organele de inspecție fiscală vor efectua inspecția fiscală și vor întocmi un raport de inspecție fiscală.
– debitorul aflat în insolvență poate participa la licitații publice;
– una dintre condițiile cerute de lege pentru ca planul de reorganizare să fie considerat confirmat este ca cel puțin 30% din totalul valoric al masei credale să accepte planul;
– modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia se poate face oricând pe parcursul procedurii de reorganizare, fără a se putea depăși o durată totală maximă a derulării planului de 4 ani de la confirmarea inițială;
– debitorul poate beneficia de finanțări în vederea desfășurării activităților curente, în perioada de observație, cu aprobarea adunării creditorilor, precum și potrivit planului de reorganizare, acestea având prioritate la restituire.
– tabelul de creanțe se modifică pentru creanțe stinse total sau parțial, tabelul actualizat cu sume stinse în timpul procedurii fiind publicat odată cu convocatorul adunării creditorilor;
Legea nr. 85/2014 se aplică profesioniștilor, fiind considerați profesioniști orice persoane care exploatează o întreprindere, adică în principal societăților și regiilor autonome. Legea nu se aplică persoanelor care exercită profesii libere sau instituțiilor de învățământ universitar și preuniversitar.
În ceea ce priveşte taxele judiciare de timbru, O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru – stabileste că acțiunile, cererile, obiecțiunile, contestațiile introduse în temeiul Legii 85/2014 privind procedura insolvenței – se taxează cu 200 Lei