Cabinet de avocat Iulia Luțu

03/06/2026

Încrederea în avocatură - restaurată!

Într-o discuție cu o colegă intervine un coleg, terț, care auzea pentru prima dată subiectul și punctează spontan cu temei de drept cu tot:

-[...] Vorbiți de 58, nu?
- Ââ, nu știu textul de lege, vorbeam așa, pe logică juridică...

Am căutat repede, corect, se pare că era art. 58 NCPC - Curatela specială.

22/05/2026

🗣️ Putem formula cereri, sesiza autoritățile sau ridica înscrisuri, încheia acte de administrare sau conservare cu privire la bunurile comune ca soți sau pentru membrii familiei sau alte persoane fără un mandat expres?

Mandatul tacit - aplicare a regulii "qui tacet consentire videtur”-"ubi loqui debuit ac potuit” (cine tace când ar fi trebuit și ar fi putut să vorbească). - „cine tace pare a consimți”

🔵 Situația soților

Codul civil nu mai reglementează în mod expres mandatul tacit, dar îl păstrează indirect, chiar prezumat, prin reglementarea permisivă (iar în Civil ce nu este interzis este permis, excepțiile fiind de strictă interpretare) a modului în care soţii pot efectua individual (fără acordul expres al celuilalt soţ) acte juridice de conservare şi de administrare a bunurilor:

"art. 345 alin. (2) C.civ. dispune că „(…) fiecare soţ poate încheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune (…)”.

⭕ Însă pentru acte de dispoziție, cm ar fi vânzarea bunului comun, mandatul nu mai poate fi tacit, ci este necesar să fie expres, în formă scrisă sau nu, autentică sau nu, în funcție de forma cerută pentru actul ce se dorește a fi încheiat pentru mandant.

🔵 Situația rudelor, a afinilor și a terților

Reglementarea actuală, art. 2.014 - "Cazul special de acceptare tacită" introduce posibilitatea mandatului tacit pentru aceleași categorii de acte pentru care nu se cere mandat expres și în cazul reprezentării unei rude, a unui afin sau a altor persoane, "dacă priveşte actele a căror încheiere intră în exercitarea profesiei mandatarului ori pentru care acesta şi-a oferit serviciile fie în mod public, fie direct mandantului.

(2) În aplicarea dispoziţiilor alin. (1) se va ţine seama, între altele, de prevederile legale, de practicile statornicite între părţi şi de uzanţe."

📝 Prin urmare, ar trebui să ne fie acceptat un astfel de mandat de reprezentare, dar practica este totuși de a se cere formă scrisă a mandatului, procură sau împuternicire, indiferent de serviciul solicitat sau de actul ce se dorește a se încheia, prevederii legale de mai sus, menită a simplifica birocrația, dându-i-se rareori eficiență.

06/05/2026

📀📀📀📀📀

💽 Înscrisurile în procesele civile vor putea fi depuse, în numărul de exemplare necesar comunicării, exclusiv pe suport electronic, conform art. 150 CPC coroborat cu art. 266 CPC.

Astfel, nu va mai fi necesară depunerea pe suport de hârtie a numeroase înscrisuri, câte un exemplar pentru fiecare parte și unul pentru instanță.

🖨️ Aceasta din urmă va tipări un singur exemplar, cel pentru dosarul instanței, iar părților le vor fi comunicate exemplarele certificate digital, pe suporturile electronice, CD sau stick.

19/04/2026

⁉️ Intinderea pretențiilor persoanei vătămate care se constituie parte civilă echivalează cu precizarea cuantumului exact al pretențiilor, în acceptiunea art 20, CPP?

❗ Pe scurt: nu, nu sunt echivalente, dar sunt strâns legate.

În economia Codului de Procedură Penală al României, art. 20 reglementează constituirea ca parte civilă în procesul penal.

Acolo apar două idei diferite:

🟢 „întinderea pretențiilor” = aria/structura despăgubirilor solicitate
(ce fel de prejudicii ceri: materiale, morale, daune viitoare, cheltuieli etc.)

🟢 „cuantumul pretențiilor” = suma concretă, exprimată în bani

Cum se interpretează corect ✅

Instanțele și doctrina nu le tratează ca sinonime.

Poți indica întinderea fără să fixezi imediat o sumă exactă (ex: „daune morale și materiale, inclusiv costuri medicale viitoare”), mai ales la momentul inițial.
Dar, până la soluționare, trebuie să ajungi și la un cuantum determinat sau determinabil, altfel instanța nu are ce acorda concret.

Practic

❗ La constituirea inițială: este suficient, în anumite situații, să precizezi întinderea (mai ales dacă prejudiciul nu e încă evaluabil exact).

Pe parcurs (de regulă până la închiderea cercetării judecătorești): trebuie să individualizezi cuantumul sau să oferi criterii clare de evaluare.

Concluzie

„Întinderea pretențiilor” nu echivalează cu precizarea unui „cuantum exact”. E mai degrabă o etapă inițială sau un cadru, nu finalul.

Această concluzie se desprinde și din interpretarea dispozițiilor alin. (5) al art. 20, CPP:

"Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate:
a)îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă;
b)mări sau micşora întinderea pretenţiilor;
c)solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă."

Altfel, în lipsa constituirii de parte civilă în procesul penal, dreptul la repararea prejudiciului nu se pierde, ci acesta poate fi exercitat pe cale separată, la instanța civilă, conform alin. (4), art. 20, CPP:

" În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă. "
----------------------------------------

💻 Acest articol a fost elaborat în urma confruntării cu un procuror care insista ca persoana vătămată (minoră) să își precizeze cuantumul pretențiilor odată cu formularea cererii de constituire de parte civilă, adică încă de la începutul urmăririi penale, de la prima declarație a persoanei vătămate, condiționând obligația sa ca organ judiciar de a consemna cererea persoanei de această precizare necerută de lege.

🛡️ Am reușit să conving persoana vătămată minoră să nu cedeze insistențelor deoarece la acel moment cuantumul pretențiilor nu era determinabil, efectele infracțiunii și prejudiciul suferit fiind încă în derulare, efecte psihologice, școlare, sociale.

❗ O astfel de precizare forțată a cuantumului, chiar dacă poate fi ulterior modificată, consider că este prematură din punctul de vedere al apărării persoanei vătămate, la un astfel de moment procedural. Poate influența negativ cercetarea, prin crearea unei aparențe de lipsă de gravitate, dacă nu sunt luate în calcul toate efectele infracțiunii, putând conduce până la o soluție de neurmărire sau netrimitere în judecată pentru o faptă altfel gravă, dacă persoana vătămată și-a evaluat prejudiciul în grabă.

Nu cred că am convins și procurorul că nu așa spune Procedura Penală, însă a consemnat cererea noastră de parte civilă, totuși, urmând a preciza cuantumul exact al pretențiilor până la încheierea judecății.

12/04/2026

16/03/2026

- Și cm e să n-ai școală, iar eu să muncesc?
- Bine, mai vreau și mâine cu tine. Another day, another slay!

04/03/2026

Decizie *inedită* în materie contravențională! ⚖️🚗

Tribunalul București (Secția Contencios Administrativ) a pronunțat o hotărâre *în premieră națională* prin care a *înlăturat suspendarea permisului de conducere* (60 de zile) pentru un șofer sancționat cu amendă pentru neacordarea priorității pietonilor.

Motivul principal: *proporționalitatea sancțiunii* în concret – fapta a avut gravitate redusă (fără consecințe, trafic intens, fără pericol real), iar șoferul are *doi copii minori cu handicap grav* care depind de el pentru transport la terapii și tratamente medicale esențiale.

Suspendarea ar fi fost *disproporționată* și ar fi încălcat grav dreptul la viață de familie și accesul la servicii medicale! 👨‍👩‍👧‍👦🩺

Instanța a aplicat *direct Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)* – art. 6 (proces echitabil) și jurisprudența Malige c. Franța – prioritizând dreptul european peste interpretările rigide ale *ÎCCJ* (Dec. nr. 5/2021 – suspendare automată) și *CCR* (Dec. nr. 563/2024 – durată fixă fără individualizare).

Amenda a rămas, dar *suspendarea permisului a fost eliminată* ca măsură excesivă.

Instanța subliniază că automatismul național nu poate ignora circumstanțe excepționale și proporționalitatea, altfel accesul la justiție devine iluzoriu! 📜🇪🇺

Sursă: CLUJUST – 27 februarie 2026

27/01/2026

🔺 Măsură menită să confere mai multă protecție victimelor prin evitarea vicierii voinței acestora în sensul retragerii plângerii și al împăcării

Conform Legii nr. 116/2025, pentru faptele săvârșite după 26.06.2025, care au regim de pedepsibilitate mixt, cu sesizare la plângere prealabilă și din oficiu, retragerea plângerii prealabile nu mai înlătură automat răspunderea penală, ci doar dacă este însușită de procuror.

Modificarea dispozițiilor art. 158 alin. (4) din Codul penal este următoarea: ,,în cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile, indiferent dacă acţiunea penală a fost pusă în mişcare în urma unei plângeri prealabile sau din oficiu, în condiţiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însuşită de procuror”.

📈 Astfel, principiul disponibilității este reconfigurat, acesta devenind subsidiar principiului oficialității.

13/01/2026

🎯🏛️ "Electa una via non datur recursus al alteram."

Expresia latină se traduce prin „odată aleasă o cale nu se mai poate recurge la alta" și este folosită pentru a desemna limitarea dreptului celor care urmează a se adresa justiţiei, când legea indică două sau mai multe instanţe competente, de a alege şi sesiza prin acţiunea lor numai pe una dintre ele. Stricto sensu, maxima e.u.v. ... vizează stingerea dreptului de opţiune; odată ce ai ales o cale, respectiv competenţa unei instanţe, nu-ţi este îngăduit de a mai recurge la alta.

03/12/2025

📣 Scutire de taxa de timbru atât pentru divorț, cât și pentru partaj pentru victimele violenței în familie.

✋🏻 Împăcarea nu mai înlătură răspunderea penală pentru infracțiunile de violență în familie, iar calitatea de victimă (care va beneficia de scutirea de taxele de timbru) o au 📍persoana fizică ce a suferit un prejudiciu cauzat în mod direct de o infracțiune, 📍precum și membrii familiei unei persoane decedate ca urmare a unei infracțiuni și care au suferit prejudicii din această cauză.