Avocat Monica Mihaela Iosub

21/01/2026

https://www.juridice.ro/812674/judecatoria-piatra-neamt-contestatie-la-executare-admisa-comunicarea-actelor-de-executare-silita-trebuie-efectuata-la-domiciliul-efectiv-nu-orice-act-de-executare-silita-este-apt-sa-intrerupa-terme.html

Judecătoria Piatra Neamț a admis contestația la executare formulată de o persoană care s-a mutat în Marea Britanie, contestație formulată la trei ani după formarea dosarului de executare silită.

17/11/2025

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea Recursului în interesul legii a stabilit în interpretarea art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 că cererile de intervenții principale în cauzele aflate în soluționarea CNSC sunt admisibile.

Înalta Curte de Casație și Justiție recunoaște prin această decizie accesul operatorilor economici interesați și potențial prejudiciați la procedura de soluționare a contestațiilor în fața CNSC, precum și ulterior în fața instanțelor de judecată.

Dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 definesc, de o manieră clară și explicită, atât categoria destinatarilor normei, respectiv operatorii economici participanți la procedura de atribuire, dar și operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, precum și faptul că acești destinatari au dreptul de a formula intervenție voluntară în cadrul procedurii administrativ-jurisdicționale ce se desfășoară în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, fără a face distincție între intervenția principală și cea accesorie.

Prin aceasta se tinde la o soluționare integrată a disputelor ivite în procedurile de achiziții publice, reducând astfel atât incertitudinea juridică cât și durata de finalizare a acestor dispute și asigurând un acces efectiv la justiție tuturor persoanelor, în realizarea interesului lor legitim.

Redăm dispozitivul Deciziei pronunțată în soluționarea Recursului în interesul legii în dosarul nr. 1955/1/2025:

” În interpretarea și aplicarea unitară art. 3 alin. (1) lit. a), art. 8 și art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare stabilește că:

Cererea de intervenție principală formulată în cadrul unei contestații pendinte pe rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor este admisibilă.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 noiembrie 2025.”

Decizia va fi publicată în Monitorul Oficial și pe site-ul instanței supreme, pentru a fi accesibilă publicului și profesioniștilor dreptului.

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

30/09/2025

Prin decizia nr.327 din 22 septembrie 2025 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în dosarul nr. 463/1/2025, s-a dispus:

„𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 sesizarea formulată de către Curtea de apel Bacău în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă în cazul infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000 este necesar să fie îndeplinită condiția utilizării de informații obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale pentru întrunirea elementului material al laturii obiective ce constă în efectuarea de operaţiuni economice ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, dacă este prezumat de lege avantajul obținut de autorul faptei sau dacă aceasta condiție specială se aplică doar pentru varianta alternativă a săvârșirii faptei prin încheierea de tranzacții financiare?” şi stabileşte că:

În cazul infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000, pentru întrunirea elementului material al laturii obiective ce constă în efectuarea de operaţiuni economice, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, este necesar să fie îndeplinită condiția utilizării de informații obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării acesteia.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art.477 alin. (3) din Codul de procedură penală.”

Potrivit acestei decizii, condiţia suplimentară prevăzută de norma de incriminare, care transformă încălcarea unei incompatibilităţi (sancţionată disciplinar) într-o infracţiune asimilată corupției şi care aduce astfel atingere valorii sociale protejate prin Legea nr. 78/2000, este cea prevăzută în teza finală a art. 12 alin. (1) lit. a), respectiv utilizarea, în desfăşurarea activității, a informaţiilor obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale.

S-a reţinut, aşadar, că interpretarea care corespunde cel mai bine scopului normei este aceea că, pentru întrunirea elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a), este necesară folosirea informaţiilor obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării subiectului activ, în caz contrar fapta rămânând eventual în sfera abaterii disciplinare sau a altor forme de răspundere juridică.

În acest sens, s-a reţinut că, în aplicarea principiului 𝑢𝑙𝑡𝑖𝑚𝑎 𝑟𝑎𝑡𝑖𝑜, legiuitorul a urmărit să stabilească sancţiuni graduale, proporţionale, răspunderea penală intervenind doar în ultimă instanţă, atunci când fapta are o gravitate sporită, dată de folosirea informaţiilor deţinute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării.

Considerentele în extenso ale deciziei vor putea fi consultate pe pagina ICCJ după publicarea în Monitorul oficial, Partea I.

15/09/2025

https://www.juridice.ro/799574/judecatoria-piatra-neamt-daune-morale-de-100-000-lei-pentru-accidentarea-unui-copil.html

Un copil care traversa regulamentar strada a fost acroșat de un autovehicul, suferind mai multe leziuni, ce au necesitat un număr de 65–70 de zile de îngrijiri medicale…

11/09/2025

https://www.juridice.ro/798776/judecatoria-piatra-neamt-plangere-contraventionala-admisa-pentru-fluctuatii-mari-de-viteza-inregistrate-de-radar.html

Judecătoria Piatra Neamț a admis plângerea formulată de o persoană sancționată pentru depășirea limitei maxime de viteză cu 54 km/h. Pentru a dispune admiterea plângerii instanța a reținut că spre…

17/02/2025

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟑𝟕 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆, în parte, sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui - Secţia civilă, în dosarul nr. 160/89/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 254 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 8 şi art. 12 din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 9 din Normele metodologice privind salarizarea prin plata cu ora pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, precum şi pentru cadrele didactice metodiste din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţile conexe, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.827/2018, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Salariul de bază al cadrelor didactice – profesori pentru învăţământul primar – angajate în regim de plata cu ora include majorarea de 10% stabilită conform prevederilor art. 8 din anexa nr. I (Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Învăţământ") la Legea-cadru nr. 153/2017, ca şi în cazul profesorilor pentru învăţământul primar angajaţi prin contract individual de muncă cu normă întreagă.
Respinge, în rest, sesizarea, ca inadmisibilă.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟑𝟖 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1801/88/2023 şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 11 alin. (4) şi art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, prin acordarea indemnizaţiei de hrană, nivelul veniturilor salariale nu poate depăşi nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟑𝟗 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 sesizarea formulată de Judecătoria Piatra-Neamţ – Secţia civilă, în dosarul nr. 2018/279/2024, şi, în consecinţă, stabileşte că:

Sintagma „în cursul termenului prevăzut la alin. (1)”, prevăzută în cuprinsul art. 39 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi al art. VI alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, se interpretează prin raportare la termenul prevăzut pentru fiecare tranşă de eşalonare în parte.

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Judecătoria Piatra-Neamţ – Secţia civilă, în dosarul nr. 2018/279/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă, în caz de răspuns afirmativ pentru a doua concluzie, dispoziţiile art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. VI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 pot fi interpretate în sensul că permit încuviinţarea executării silite numai pentru tranşa exigibilă, care trebuie calculată anterior încuviinţării executării silite, iar nu pentru suma arătată în titlul executoriu, potrivit art. 666 din Codul de procedură civilă”.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟒𝟎 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 sesizarea formulată de Tribunalul Arad – Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1747/108/2024.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 20 indice 1 alin. (2 indice 1), alin. (2 indice 2), alin. (2 indice 3), alin. (2 indice 5) şi alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Dreptul la compensaţia lunară pentru chirie nu poate fi recunoscut şi cadrelor militare care au încheiat contracte de credit ipotecar în vederea construirii unei locuinţe.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 349/114/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 25 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 482/C/2020 privind stabilirea condiţiilor de acordare în beneficiul poliţiştilor de penitenciare a compensaţiei lunare a chiriei, precum şi a compensaţiei lunare a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau unui contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinţei, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică exclusiv poliţiştilor de penitenciare care obţin contractarea unui credit ipotecar/imobiliar după intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2019, adică după data de 1 august 2019.
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

16/12/2024

16/12/2024

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟏𝟎𝟒 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 sesizările conexate, formulate de Tribunalul Constanţa – Secţia I civilă în dosarul nr. 2759/118/2024 şi de Tribunalul Sibiu – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 1833/85/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

La acordarea sporului pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare trebuie să se ţină seama de plafonul prevăzut de art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, astfel cm a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Admite sesizarea conexată, formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 4744/107/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017, stabileşte că:

La acordarea sporului pentru persoanele cu handicap nu sunt aplicabile dispoziţiile art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 şi art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă nr. 168/2022.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Arad – Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 383/108/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar corespunzător timpului lucrat, prevăzut în Legea-cadru nr. 153/2017, anexa nr. VIII, capitolul I, litera B, art. 1 alin. (1), astfel cm a fost modificat prin Legea nr. 296/2023, capitolul III, secțiunea 1, articolul XXVI, punctul 10, poate fi acordat funcţionarilor publici angajaţi în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în condiţiile în care prin aceasta s-ar depăşi plafonul de 30% prevăzut de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017?”
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟏𝟏𝟔 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 sesizările formulate de Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 202/233/2022 şi de Tribunalul Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarele nr. 120/306/2022 și nr. 9.546/306/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 73 pct. 23 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „veniturile realizate ilicit” se referă la veniturile brute realizate din activitatea comercială desfăşurată între data suspendării activităţii comerciale şi momentul constatării contravenţiei.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

20/11/2024

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟔𝟗 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în dosarul nr. 3792/90/2022 şi de Curtea de Apel Tîrgu-Mureş – Secţia I civilă în dosarul nr. 2876/102/2022 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2005, indemnizaţia de delegare/detaşare (diurna) nu intră în baza de calcul a pensiei de serviciu.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟕𝟎 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 20.154/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabilește că:

În interpretarea şi aplicarea art. I alin. (1) şi alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, personalul din familia ocupaţională „Justiţie”, ale cărui drepturi salariale au fost calculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără a se ţine cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, nu beneficiază de majorarea de 5% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, începând cu 01 ianuarie 2024.

Admite sesizările formulate de Tribunalul Vâlcea – Secţia a II-a civilă în Dosarul nr. 1.325/90/2024, de Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.618/102/2024, de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, în dosarele nr. 1.766/107/2024, nr. 1.778/107/2024, nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024, nr. 1.777/107/2024 şi nr. 1.768/107/2024 şi de Tribunalul Mureş – Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.952/102/2024 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

„În interpretarea şi aplicarea art. III pct. 3, art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate ale A.P.I.A. şi Inspecției Muncii nu beneficiază de dreptul la majorare cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare brută lunară cuvenite de la 1 ianuarie 2024, cu excepția situaţiei în care, din aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023”.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

17/09/2024

Proba cu înregistrarea unei convorbiri telefonice între un salariat şi un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, solicitată într-un litigiu împotriva angajatorului, este admisibilă, a decis, azi Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) “Admite sesizarea formulată de Curtea ...

17/09/2024

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟑𝟗 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, în interpretarea și aplicarea art. 341 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi prin raportare la dispozițiile art. 74 şi 75 din Codul civil, stabilește că:

Proba cu înregistrarea unei convorbiri telefonice între un salariat şi un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, solicitată într-un litigiu împotriva angajatorului, este admisibilă, chiar dacă înregistrarea a fost efectuată fără acordul şi/sau informarea prealabilă a interlocutorului, cu condiția asigurării unui just echilibru între dreptul la probă, pe de o parte, și dreptul la viața privată, pe de altă parte, în sensul că încuviințarea probei trebuie să fie indispensabilă exercițiului dreptului la probă și strict proporțională cu acest scop.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟒𝟎 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 6533/3/2022 şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea și aplicarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) și (4) raportat la art. 6 lit. a), b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcții similare nu se poate ține seama de drepturile salariale recunoscute altor salariați prin hotărâri judecătorești definitive prin care au fost interpretate și aplicate norme legale cu aplicabilitate generală, dacă respectiva interpretare a fost ulterior invalidată printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟒𝟏 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 sesizarea formulată de Tribunalul Covasna – Secţia civilă în dosarul nr. 582/119/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă:

În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 106 alin. (1), art. 144 şi art. 146 alin. (3) din Codul muncii, art. 220 alin. (1) şi (5) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 267 alin. (1) şi art. 270 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 5 alin. (1) din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control şi al personalului de cercetare din învăţământul de stat, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.050/2021, stabileşte că:

Cadrele didactice în activitate care desfăşoară şi activitate în regim de plată cu ora prin cumul de contracte individuale de muncă la aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar nu beneficiază de concediu de odihnă plătit şi pentru timpul efectiv lucrat în regim de plată cu ora, respectiv de indemnizaţia aferentă zilelor de concediu de odihnă cuvenite şi neefectuate la încetarea contractului individual de muncă pe perioadă determinată.
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟒𝟑 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 , în parte, sesizările conexate formulate de Tribunalul Vâlcea – Secţia I civilă, în dosarul nr. 414/90/2024 şi de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 5224/3/2024, nr. 7582/3/2024 şi nr. 4204/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizațiilor de încadrare din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție”, stabilite prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, iar angajatorii nu au acordat deja această majorare.
Respinge, în rest, sesizările conexate, ca inadmisibile.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

07/05/2024

Sărbători Fericite! Succes în afaceri și victorii în Achiziții Publice!
Echipa Legio | https://legio.ro