01/04/2025
Protecția dreptului copilului la imagine în mediul online sau despre „Copilul-TikTok”, „Copilul-Spartan” și „Copilul-Instagram”
1 aprilie 2025 | Andreea-Claudia PĂUN
Rezumat: Prezentul studiu analizează protecția dreptului copilului la imagine în mediul digital, evidențiind reglementările legale din România. Legea interzice folosirea imaginii copiilor în scopuri personale sau comerciale fără consimțământul lor. Totuși, fenomenul „părinților-influenceri” a condus la expunerea copiilor pe platforme de socializare precum TikTok, Facebook și Instagram, uneori în moduri abuzive, periclitându-le siguranța și intimitatea. Cazuri concrete, precum cel al „Copilului-Spartan” sau al copiilor folosiți pentru promovarea de produse, subliniază necesitatea unor măsuri mai stricte. Este necesară o educație digitală adecvată a părinților și o protecție sporită a copiilor în mediul online prin intervenția legiuitorului român.
Cuvinte cheie: copil, TikTok, copii pe internet, dreptul copilului la imagine, educație digitală, legiuitor, Instagram, Facebook, folosirea imaginii copilului, copilul-spartan.
Copilul necesită protecție adecvată, atât în mediul fizic, cât și în mediul digital. La nivelul statului român, copilul a dobândit ,,calitatea de titular de drepturi odată cu ratificarea Convenției Organizației Națiunilor Unite prin intermediul Legii nr. 18 din data de 27 septembrie 1990”[1].
În ceea ce privește dreptul copilului la imagine, acesta este reglementat prin Legea nr. 272/2004 privind promovarea și protecția drepturilor copilului, dar și la nivelul legislației civile.
Conform art. 27 din Legea nr. 272/2004, copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice, dar și a vieții sale intime, private și familiale[2].
Legea interzice orice acțiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viață intimă, privată și familială.
De asemenea, este interzisă folosirea sau expunerea copiilor de către părinți sau reprezentanții acestora în scopul de a obține avantaje personale[3].
UNBR Caut avocat
A1
Conform art. 73 din Codul civil, orice persoană are dreptul la propria imagine, iar în exercitarea dreptului la propria imagine poate împiedica reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri[4].
La nivel doctrinar s-a apreciat faptul că ,,persoana fizică este protejată indiferent de vârsta sa, dat fiind că drepturile personalității se nasc odată cu nașterea persoanei respective”[5].
În ceea ce privește dreptul la imagine al copilului minor în mediul digital, este relevant art. 8 al Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor). În materie de prelucrare a datelor copiilor în legătură cu serviciile societății informaționale[6], aceasta este legală numai în situația în care copilul are cel puțin vârsta de 16 ani și își manifestă consimțământul pentru prelucrare.
În cazul în care copilul are sub vârsta de 16 ani, prelucrarea datelor sale este legală numai dacă consimțământul este acordat sau autorizat de titularul răspunderii părintești asupra copilului[7].
Utilizarea ,,abuzivă” a imaginii copilului minor în sfera digitală are ca soluție posibilitatea de sesizare unor autorități precum ANPDCA (Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție), ANSPDCP (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal), fie a DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului), dar și a organelor abilitate ale poliției judiciare (în caz de cyberbullying sau alte tipuri de abuzuri online).
Cu toate acestea, numeroși părinți și în mod special ,,părinții-influenceri” obișnuiesc să publice fotografii și videoclipuri cu propriii copii pe platformele de socializare de tip TikTok, Facebook, Instagram, ajungând să le pună în pericol inclusiv integritatea fizică. O situație similară este reprezentată de publicarea unui clip pe platforma TikTok în cadrul căruia o mămică îi făcea baie copilului într-o cadă de plastic umplută cu zăpadă, sub titlul ,,Spartan îl fac ”. La data de 22.02.2025, ANPDCA s-a autosesizat în cazul prezentat anterior, solicitând sprijin instituțiilor abilitate în scopul identificării persoanelor implicate. În cadrul informării de presă, s-a menționat și intervenția DGASPC, în sensul că această autoritate va contacta părinții pentru a le comunica obligațiile pe care aceștia le au în creșterea și îngrijirea copiilor[8]. Autoritatea a subliniat care trebuie să fie prioritățile părinților, respectiv siguranța și bunăstarea copiilor[9].
La data de 23.02.2025, polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 13 Poliție, au declanșat cercetarea penală față de mama copilului, ca urmare a sesizării de către un centru de asistență socială și protecție a copilului[10].
Pe canalul de TikTok al unei alte mămici, care postează ,,content educativ”[11], sunt încărcate în mod constant videoclipuri cu fetița minoră, în cadrul cărora aceasta ,,face trend-uri”, face gimnastică, îi schimbă scutecul frățiorului nou-născut. Într-un interviu acordat online, mămica recunoaște faptul că ,,sunt momente în care efectiv refuză să fie filmată sau îmi spune oprește aici”[12].
Numeroase videoclipuri încărcate pe platforma TikTok surprind copiii minori în ipostaze felurite, de la modul în care mănâncă, felul în care se joacă, dar și promovând produse precum cursuri de limbi străine, dar și produse cosmetice, obiecte de îmbrăcăminte, stiluri muzicale, restaurante, saloane de înfrumusețare. Majoritatea utilizatorilor (părinți) folosesc aceste clipuri video în scopuri comerciale, obținând cu precădere avantaje de natură pecuniară.
Juridice AI
A2
Pe pagina de Facebook a unor ,,influenceri cunoscuți”[13] apare o fotografie cu copilul minor, în timp ce mănâncă, având descrierea ,,De 40 de minute e la masă! A luat 2 mușcături :)) Așa e și al vostru, dimineața înainte de școală?”[14]. Din imaginea publicată, copilul nu pare să fie foarte încântat de faptul că este fotografiat. Acesta este prezentat în diferite ipostaze, în anumite videoclipuri asistând la discuții ,,amuzante” ale părinților care folosesc un limbaj trivial.
Pe platforma Instagram, o mămică își prezintă fetița minoră printr-un videoclip în cadrul căruia fetița este îmbrăcată sumar și are gesturi neadecvate vârstei[15], iar comentariile utilizatorilor (majori!) sunt unele cu tentă sexuală. De asemenea, sunt încărcate fotografii surprinzând două fetițe minore îmbrăcate în costum de baie, fiind vizibilă și utilizarea unor filtre de modificare a feței, care le fac să pară mai ,,atrăgătoare”.
Aceste exemple sunt unele cu titlu limitativ, în sfera digitală copiii fiind expuși în mod constant de căre părinți, fie pentru a obține aprecierea publicului prin ,,like-uri” și ,,inimioare”, fie în scopuri pur pecuniare.
Față de aspectele expuse anterior, consider faptul că securitatea cibernetică a copiilor este compromisă fără o educație digitală corespunzătoare a părinților[16]. Aceștia au îndatorirea de a proteja dreptul copilului la imagine în sfera digitală, din acesta derivând datele cu caracter personal, care pot fi utilizate sau diseminate în mod ilegal, abuziv.
Siguranța copiilor în mediul digital trebuie să întreacă dorința nestăvilită a părinților de a-și expune copilul minor publicului.
Problematica protecției dreptului copilului la imagine trebuie să devină o prioritate pentru legiuitorul român, care este obligat să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea unei protecții eficiente a minorilor în mediul digital.
[1] Păun Andreea-Claudia, Dreptul copilului la informație – provocări și vulnerabilități în era digitală, Editura Universul Juridic, București, 2025, p. 8.
[2] Disponibil aici.
[3] Ibidem.
[4] Aici.
[5] Viorel Terzea, Codul civil adnotat cu doctrină și jurisprudență, Volumul I – art. 1-952, Editura Universul Juridic, București, 2021, p. 224.
[6] ,,Societatea informaţională sau societatea digitală este acea societate în care crearea, distribuţia, utilizarea informaţiei are un impact semnificativ în mediul economic, politic, social, cultural”, aici.
[7] Aici.
[8] Aici.
[9] Ibidem.
[10] Păun Andreea-Claudia, op.cit., p. 86.
[11] Aici.
[12] Păun Andreea-Claudia, op.cit., p. 88.
[13] Aici.
[14] Ibidem.
[15] Aici.
[16] Păun Andreea-Claudia, op.cit., p. 122.
