Cabinet Avocat Niță Cătălin

21/02/2026

15/10/2023

1. Care sunt prevederile legale și cm se acordă concediile pentru formare profesională?
Salariații au dreptul de a beneficia, la cerere, de concedii pentru formare profesională; acestea se pot acorda de către angajator cu plată sau fără plată, în concordanță cu prevederile art. 154-158.
2. În ce condiții se poate acorda concediul pentru finalizarea studiilor: facultate/master/etc, cu plată sau fără plată?
În situația susținerii examenelor de absolvire a unor forme de învățământ sau pentru susținerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituțiilor de învătământ superior angajatorul acordă concediu fără plată pentru formare profesională.
3. Concediul fără plată pentru formare profesională afectează continuitatea – vechimea în muncă a angajatului?
Concediul fără plată pentru formare profesională acordat pentru sustinerea examenelor de absolvire a unor forme de învățământ sau pentru susținerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituțiilor de învățământ superior constituie vechime în muncă.
4. În ce condiții poate angajatorul să refuze solicitarea de acordare a concediului fără plată pentru formare profesională?
Angajatorul poate refuza această solicitare numai dacă absența salariaților în cauză ar afecta grav desfășurarea activității.
5. Câte zile de concediu de formare profesională fără plată se pot acorda? Le pot solicita fracționat doar în perioada de susținere a examenelor de sesiune?
Salariaţii au dreptul la un concediu fără plată pentru formare profesională cu o durată prevăzută în Regulamentul Intern sai în Contractul Colectiv de Muncă, după caz. Efectuarea acestui concediu fără plată pentru formare profesională se poate realiza integral sau fracționat în cursul unui an calendaristic.
6. În ce condiții salariatul are dreptul la concedii de formare profesională cu plată?
La cursurile sau stagiile de formare profesională inițiate de angajator, toate cheltuielile ocazionate de participare sunt suportate de către acesta, inclusiv acordarea concediul de formare profesională.
În situația în care angajatorul nu și-a respectat obligația de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesională în condițiile prevăzute de lege, salariatul are dreptul la concediu de formare profesională plătit, cel mult 10 zile sau 80 de ore la 2 ani dacă unitatea are cel puțin 21 de salariați, respectiv la 3 ani dacă unitatea are sub 21 de salariați.
Perioada în care salariatul beneficiază de acest concediul plătit se stabilește de comun acord cu angajatorul.
7. Poate angajatorul să desemneze cu titlu de formator o persoană din rândul angajaților pentru formarea profesională a salariaților?
Un angajator nu poate fi formator, în cazul în care nu este autorizat ca furnizor de formare profesională, dar acesta poate organiza programe de formare profesională pentru salariații proprii și poate desemna formatori salariați cu experiență din cadrul unității, potriv proptiilor nevoi.
8. Cum trebuie formulată cererea de concediu de formare profesională?
Cererea trebuie înaintată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să se precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională. Pe baza acestor date, angajatorul poate verifica dacă într-adevăr salariatul intenționează să urmeze formarea profesională.
9. Cum se calculează indemnizația pentru concediu de formare profesională?
Pe durata concediului plătit pentru formare profesională, salariatul beneficiază de o indemnizație care se calculează potrivit regulilor de acordare a indemnizației concediului de odihnă, angajatorul având dreptul să solicite încheierea unui act adițional de formare profesională.
10. Ce obligații poate avea un salariat care a beneficiat de formare profesională plătită de angajator?
Salariatul care a beneficiat de un curs de formare profesională plătit de angajator ar putea avea obligația de a menține raporturile juridice de muncă pe o perioadă determinată, în măsura în care anterior acestor cursuri sau pe parcursul lor între angajator și salariat se încheie un act adițional de formare profesională.

30/03/2023

Dragi clienți Rompetrol, ​
În ultimele zile, pe rețelele de socializare, a circulat un mesaj de tip fake news care nu ne aparține. În acest moment lucrăm la neutralizarea acestuia.
În cazul în care ați primit un anumit link, care vă redirecționează către un site care nu ne aparține, vă îndemnăm să nu dați click. Autorii acestui mesaj sunt necunoscuți.​
Pentru informații privind produsele și serviciile Rompetrol, vă rugăm să utilizați numai site-urile autorizate ale companiei noastre: Rompetrol.ro și Aplicația Rompetrol Go.

20/02/2023

FNQ a retras mărețul proiect.
Mai votați-l odată la conducerea UNBR! 

25/01/2023

In acest articol vom vorbi despre ce nu ai voie sa faci atunci cand semaforul intermitent este verde.

05/01/2023

Printr-o decizie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene s-a stabilit, cu aplicabilitate in toate statele membre, ca angajatii care lucreaza in mod curent la un monitor (computer sau orice alt tip de dispozitiv cu motitor) au dreptul la ochelari de vedere asigurati de angajator in mod direct sau prin decontarea cheltuielilor efectuate de lucrator.
Practic hotararea CJUE impune ca obligatia angajatorului de a pune la dispozitia lucratorilor ochelari de vedere tuturor salariatilor care lucreaza in fata unui monitor si nu doar pentru cei care au deficiente de vedere sau care au o prescriptie sau recomandare medicala pentru utilizarea ochelarilor.
Rezulta astfel ca angajatorul este obligat sa puna la dispozitia salariatilor si ochelarii cu lentile de protectie, fara dioptrii, care asigura numai protectia aparatului vizual.
Decizia angajatorului sau negocierea cu sindicatele poate avea in vedere stabilirea unor praguri valorice de achizitie in cazul decontarii contravalorii ochelarilor pentru TOTI salariatii care presteaza activitatea specifica utilizand un monitor.
Intrucat acesti ochelari devin echipament de protectie se poate stabili o durata de utilizare conform specificatiilor dar si pe baza recomandarii medicale, dar si ca salariatul suporta contravaloarea de inlocuire deca acest echipament este pierdut sau deteriorat in perioada de utilizare.
In acest sens angajatorul trebuie sa determine nevoile de protectie necesare in relatie cu medicul de medicina muncii, sa stabileasca durata de utilizare similar oricarui alt echipament de protectie, sa achizitioneze si sa puna la dispozitia tuturor salariatilor ochelari care sa asigure protectia, pentru a nu se ajunge in situatia in care salariatul isi cumpara singur ochelarii si apoi solicita decontarea pretului acestora.
Pentru implementarea celor de mai sus reconmand sa se adopte o decizie (directa de angajator) sau sa se initieze un dialog cu sindicatele, d**a caz, ori ca totul să se stabilească prin hotarare in cadrul CSSM.
În acest mod este posibil sa se reglementeze o modalitate de acordare a echipamentului de protectie, reprezentat de ochelarii de protectie, durata de utilizare si raspunderea pentru pierdere sau deteriorare, dar si sanctiuni pentru neutilizare (similar cu situatia nepurtarii echipamentului de protectie).
Concret, acest mijloc de protrectie oculara este un nou element din lista echipamentelor de protectie a sanatatii si securitatii lucratorilor si trebuie acordat pentru toti salariatii care in mod curent si prin natura postului lucreaza la orice fel de monitor.

21/10/2022

Prin Legea nr.283/2022, care a intrat in vigoare deja, s-au adus mai multe modificari Codului Muncii, d**a cm urmeaza:
S-au introdus informatii suplimentare ce trebuie puse la dispozitia candidatilor si salariatilor.
Astfel, potrivit art. 17, alin. 3 din Codul Muncii angajatorul trebuie sa informeze candidatii si salariatii, dar sa si includa in contractul individual de munca urmatoarele informatii:
- daca munca este fara loc fix sau daca nu este, posibilitatea salariatului de a-si desfasura activitatea in mai multe locuri, caz in care va trebui precizat daca deplasarea intre acestea este asigurata sau decontata de angajator, fiind practic o forma de mobilitate limitata;
- salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, evidentiate separat, periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul si metoda de plata, fiind practic o descriere mai detaliata a informarii de pana acum sub acest aspect;
- in afara de durata normala a muncii, persoana va trebui informata despre conditiile de efectuare si de compensare/plata a orelor suplimentare si, daca e cazul, cm e organizata munca in schimburi;
- in cazul perioadei de proba, va fi necesar sa se precizeze si conditiile perioadei de proba, nu doar durata acesteia, adica ce exigente trebuie sa atinga salariatul pentru a se considera ca a trecut de perioada de proba, ceea ce inseamna ca notificarea de incetare in perioada de proba devine motivata;
- dreptul si conditiile privind formarea profesionala oferita de angajator, ceea ce inseamna ca trebuiesc precizate in clar cerintele ce ar putea fi instituite in cadrul formarii cm ar fi instituirea unei clauze de formare;
- dreptul de a efectua concediul paternal la cererea salariatului tata al noului nascut;
- precizarea avantajelor acordate, cm ar fi suportarea unei asigurari medicale private sau a contributiilor pentru o pensie facultativa/ocupationala, etc.;
- pentru salariatii care vor presta activitate in strainatate, pe langa durata perioadei de munca, va trebui indicata si tara (sau tarile) in care se va lucra.
Separat de informatiile care vor trebui incluse in contractele individuale de munca apar si informatii care trebuiesc oferite candidatilor sau salariatilor, dar nu trebuie incluse in contractul individual, respectiv:
- indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului care acum se trece in contract;
- procedurile privind utilizarea semnaturilor electronice, care acum se trec in contract daca e cazul;
In acord cu aceste modificari urmeaza sa fie adoptat si noul model-cdru al contractelor individuale de munca, dar asta nu inseamna ca noile obligatorii nu trebuie incluse de angajatori.
Pentru salariatii deja angajati informatiile suplimentare privind conditiile aplicabile raportului de munca se comunica de catre angajator, la cerere, in maxim 30 de zile lucratore de la data primirii solicitarii scrise a salariatului.
In alta ordine de idei, chiar si in lipsa unei solicitari, obligatia de informare a angajatorului in aceasta situatie nu este exclusa cu privire la drepturile minime stabilite la art. 35, alin. 1, art. 39, alin. 1, art. 40, alin. 2, lit. j), art. 194, alin. 3 si art. 2782 din Codul Muncii, astfel modificat.
Daca pana acum candidatii si salariatii puteaut sesiza instanta si sa ceara despagubiri, potrivit modificarilor intervenite, daca angajatorul nu informeaza salariatul cu privire la toate elementele prevazute de Codul Muncii, atunci candidatul/salariatul poate sesiza si Inspectia Muncii, iar in cazul in care angajatorul nu isi indeplineste obligatia de informare prevazuta la art. 17, art. 18, art. 105 si art. 242 din Codul Muncii atunci acesta are dreptul sa sesizeze instanta si sa solicite despagubiri corespunzatoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neindeplinirii de catre angajator a obligatiei de informare.
O modificare a incidentei perioadei de proba a aparut prin introducerea la art. 32 a alin. 2(1), potrivit cu care este interzisa stabilirea unei noi perioade de proba in cazul in care intre aceleasi parti se incheie un nou contract individual de munca in termen de 12 luni, pentru aceeasi functie si cu aceleasi atributii.
S-a modificat art. 35, alin. 1, cu privire la cumulul de functii, in sensul ca orice salariat are dreptul sa munceasca la angajatori diferiti sau la acelasi angajator in baza unor contracte individuale de munca distincte, dar fara suprapunerea programului de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea, fara ca angajatorul sa poata aplica un tratament nefavorabil salariatului care se afla in situatia unui cumul de functii.
In legatura cu perioada de proba instituita prin contractul individual de munca s-a introdus dreptul salariatilor cu o vechime de minimum 6 luni, carora le-a expirat perioada de proba, la acelasi angajator, de a cere trecerea pe un post vacant care asigura conditii de munca mai favorabile, angajatorul avand obligatia de a raspunde motivat, in scris, in 30 de zile de la primirea solicitarii respective in legatura cu eventualul refuz de a accepta cererea salariatului (art. 39, lit. m1 coroborat cu art. 40, alin. 2, lit. j) – prevederi nou introduse).
De asemenea, se introduce concediul de ingrijitor, care este diferit de concediul, nou introdus in legislatie pentru ingrijirea bolnavilor de cancer. Acest concediu de ingrijitor are o durata maxima de 5 zile lucratoare pe an si va trebui acordat de angajator, sub sanctiunea unei amenzi cuprinsa intre 4.000 lei si 8.000 de lei, atunci cand salariatul trebuie sa ingrijeasca sau sa sprijine o ruda (fiul, fiica, mama, tatal sau sotul/sotia) sau o persoana grav bolnava cu care sta in aceeasi locuinta. De retinut ca lista problemelor medicale grave pentru care se va putea cere concediul si conditiile de acordare vor fi stabilite ulterior si ca toata perioada concediului de ingrijitor constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizatia de somaj si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca.
De retinut este ca, la art. 51, care reglemeneaza suspendarea din intiativa salariatului, se introduce alin. 3 care prevede ca drepturile dobandite de salariat anterior momentului acordarii concediilor prevazute la Art. 51, alin. 1 (adica concediile care pot suspenda CIM din initiativa salariatului), concediul de la Art. 1521 (concediu de ingrijitor) ori a absentarii de la locul de munca in conditiile prevazute de Art. 1522 (situatii neprevazute) se mentin pe durata concediului, respectiv pe durata suspendarilor.
Totodata se introduce art. 1522 care va reglementa liberul pentru urgente familiale, liber care presupune posibilitatea salariatilor de a absenta, pentru cel mult zece zile lucratoare intr-un an calendaristic, in caz de urgente familiale, cauzata de boli sau accidente care fac indispensabila prezenta imediata a salariatului, numai daca angajatorul este informat in prealabil si numai daca se recupereaza integral perioada absentata, conform acordului partilor.
In aceiasi lege de modificare a Codului Muncii se redefinesc:
- Timpul de munca, care reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si isi indeplineste sarcinile si atributiile.
- Programul de munca, care reprezinta modul de organizare a activitatii si care se stabileste prin ore si zile de incepere si de terminare a activitatii.
- Modul de organizare a muncii, respectiv acea forma de organizare a timpului de munca si repartizarea acestuia in functie de un anumit model stabilit de angajator, cm sunt graficele de tura/lucru.
- Concediul paternal, care reprezinta concediul acordat tatalui copilului nou-nascut in conditiile Legii 210/1999 si care se acorda la cererea scrisa a salariatului cu respectarea cadrului legal, nefiind conditionata de perioada de activitate prestata sau de vechimea in munca a salariatului.
- Concediul de ingrijitor, care este concediul acordat salariatilor in vederea oferirii de ingrijire sau de sprijin personal unei rude (fiu, fiica, mama, tata sau sot/sotie salariat) sau a unei persoane care locuieste in aceeasi gospodarie cu salariatul si care are nevoie de ingrijire sau de sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave.
- Mod de organizare flexibil a timpului de lucru, are in vedere posibilitatea de adaptare a programului de lucru, inclusiv prin utilizarea formulelor de munca la distanta, a programelor de munca flexible, programelor individualizate de munca sau a unor programe de munca cu timp redus de lucru.
- Ingrijitorul a fost definit ca fiind salariatul care ofera ingrijire sau sprijin personal unei rude (fiu, fiica, mama, tata sau sot/sotie salariat sau a unei persoane care locuieste in aceeasi gospodarie cu salariatul si care are nevoie de ingrijire sau de sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave.
De asemenea se introduce o noua interdictie de concediere, in sensul ca angajatorii nu vor putea sa dea afara un salariat pentru exercitarea unor drepturi precum cele de solicitare a trecerii pe un post vacant cu conditii mai bune, de solicitare a concediului de odihna sau in timpul in care acesta este in concediul de ingrijitor sau absent pentru urgente familiale.
Se introduc si schimbari privind programele individualizate de munca, in sensul ca programele individualizate pot fi stabilite pentru toti salariatii, inclusiv pentru cei ce beneficiaza de concediu de ingrijitor, cu acordul sau la solicitarea acestora, dar pentru o durata limitata in timp pentru cei din urma. In toate cazurile, refuzul angajatorului de a accepta o asemenea solicitare va trebui motivata in scris in maximum 5 zile lucratoare de la primirea solicitarii.
Nu in ultimul rand se introduc noi cazuri de concedii ce sunt considerate perioade de activitate prestata si care nu afecteaza concediul de odihna, in sensul ca, in plus fata de concediile stabilite acum ca perioade de activitate prestata fara afectarea duratei concediului de odihna, apar concediul paternal, concediul de ingrijitor si absentele pentru urgente familiale.
Mai apar modificari privind regulamentul intern, prin aceea ca in afara de elementele clasice ce trebuiau incluse pana acum in regulamentul intern, mai apar regulile de preaviz si informatii despre politica generala de formare a salariatilor (daca exista).
Este obligatoriu ca regulamentul sa fie adus la cunostinta noilor salariati, fie in format tiparit, fie in format electronic, dar in acest ultim caz, documentul trebuie sa fie accesibil salariatului si sa poata fi stocat si printat de catre acesta inca din prima zi lucratoare, iar angajatorul va trebui sa fie in masura sa dovedeasca indeplinirea acestei obligatii.
Important de retinut este ca Regulamentul Intern isi va produce asadar efectele, fata de salariat, doar de la momentul luarii la cunostinta, conform celor de mai sus.

26/08/2022

Luna aceasta au avut loc unele clarificări în domeniul muncii, care îi privesc atât pe angajatori, cât și pe unii angajați deopotrivă. În principiu, este vorba despre cei care prestează muncă în baza contractelor cu program part-time. În esență, este vorba despre o suprataxare reglmen...

05/05/2022

Legea Nr. 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 402/27.IV.2022
Art. 1. — Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prezenta lege reglementează modul în care persoanele fizice pot desfășura activități casnice în schimbul unei remunerații acordate sub formă de tichete de activități casnice.
Art. 2. — (1) În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) activitate casnică — activitatea ocazională, necalificată, desfășurată de un prestator casnic în legătură cu gospodăria/gospodăriile unei familii sau a/ale unei persoane singure, în calitate de beneficiar casnic; activitatea casnică nu este efectuată în scop comercial și nu se efectuează în beneficiul unor terți. Activitatea include: servicii de curățenie/igienizare, spălatul/călcatul rufelor, servicii de croitorie, servicii de preparare a hranei, servicii de îngrijire corporală, hrănire, supraveghere a beneficiarului casnic dependent;
b) prestator casnic — persoană fizică ce poate desfășura activități casnice ocazionale în una sau mai multe gospodării, în schimbul unei remunerații acordate exclusiv sub formă de tichete de activități casnice, în condițiile prezentei legi;
c) beneficiar casnic — persoana fizică în folosul căreia prestatorul casnic desfășoară activități casnice;
d) tichet de activități casnice — bon valoric destinat remunerării activităților casnice desfășurate de către prestatorul casnic;
e) gospodărie — totalitatea bunurilor imobile constând în clădirile cu destinație de locuință, anexele, curțile și grădinile aferente acestora, precum și bunurile mobile utilizate în prestarea activităților casnice.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pot fi remunerate prin tichete de activități casnice și activitățile desfășurate de persoanele care exercită ocazional profesia de bonă, reglementată potrivit dispozițiilor Legii nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă. În această situație, beneficiar casnic este reprezentantul legal al copilului, acesta din urmă fiind beneficiar al serviciilor prestate.
Art. 3. — (1) Activitatea casnică se poate desfășura în gospodăria beneficiarului casnic, la domiciliul prestatorului casnic sau în alt loc necesar desfășurării acesteia, stabilit de comun acord, în condițiile prezentei legi.
(2) Prestatorul casnic nu poate fi un membru al familiei beneficiarului casnic, astfel cm este definită la art. 2 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.
(3) O persoană poate fi prestator casnic numai dacă a împlinit vârsta de cel puțin 16 ani.
(4) Între prestatorul casnic și beneficiarul casnic se stabilește un raport juridic prin acordul de voință al părților, fără a avea o formă scrisă, în vederea prestării activităților casnice.
(5) Beneficiarul casnic și prestatorul casnic convin asupra activităților și a numărului de ore sau a volumului de muncă; plata prestatorului casnic se face conform dispozițiilor prezentei legi, cu tichete de activități casnice.
(6) Durata zilnică a prestării activităților casnice pentru un beneficiar casnic nu poate depăși 12 ore, respectiv 6 ore pentru prestatorii casnici cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani.
(7) Valoarea minimă a contribuției lunare, calculată potrivit dispozițiilor prezentei legi, pentru ca un prestator casnic să beneficieze de calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de stat, este contribuția aferentă a minimum 85 de tichete de activități casnice.
(8) Valoarea minimă a contribuției lunare prevăzute la alin. (7) nu poate fi mai mică de 25% din valoarea salariului minim brut pe țară garantat în plată.
Art. 4. — (1) Prestatorul casnic are următoarele drepturi:
a) la remunerație pentru activitatea prestată, potrivit dispozițiilor prezentei legi;
b) la respectarea demnității în desfășurarea activităților casnice;
c) la protecție împotriva oricărei forme de abuz, hărțuire sau violență;
d) de a fi informat verbal cu privire la utilizarea diferitelor ustensile și/sau aparate puse la dispoziție de către beneficiar în vederea realizării activității casnice, anterior prestării activității;
e) de a beneficia de calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale;
f) de a fi informat de către beneficiarul casnic cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are potrivit prezentei legi.
(2) Prestatorului casnic îi revin următoarele obligații:
a) de a realiza activitățile casnice pentru care este remunerat, conform înțelegerii cu beneficiarul casnic;
b) de a nu transmite unor terțe persoane date sau informații de care a luat cunoștință în timpul desfășurării activităților casnice;
c) de a informa beneficiarul casnic, prin orice mijloc de comunicare, în timp util, în situația în care nu poate respecta programul de desfășurare a activităților casnice, stabilit de comun acord cu beneficiarul casnic;
d) de a utiliza adecvat ustensilele și/sau aparatele necesare realizării activității casnice proprii sau puse la dispoziție de către beneficiarul casnic.
Art. 5. — (1) Beneficiarul casnic are următoarele drepturi:
a) să stabilească verbal cu prestatorul casnic activitățile casnice și programul de desfășurare a acestora, anterior începerii acestora;
b) să verifice modul de îndeplinire a activităților de către prestatorul casnic;
c) să utilizeze tichetele de activități casnice acordate de angajatorul prevăzut la art. 11 alin. (1) din prezenta lege, pentru și în folosul propriu.
(2) Beneficiarului casnic îi revin următoarele obligații:
a) să asigure condiții corespunzătoare de desfășurare a activităților casnice;
b) să achiziționeze tichetele de activități casnice;
c) să folosească tichetele de activități casnice ca singura formă de retribuire pentru activitățile casnice prestate;
d) să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale prestatorului casnic;
e) să informeze prin orice mijloc de comunicare prestatorul casnic, în timp util, în situația în care modifică programul de desfășurare a activității stabilit de comun acord cu prestatorul casnic;
f) să informeze prestatorul casnic cu privire la utilizarea adecvată a ustensilelor și/sau aparatelor, în situația în care le pune la dispoziția acestuia în vederea realizării activităților casnice;
g) să completeze tichetele de activități casnice cu data acordării acestora, numele și prenumele prestatorului casnic și codul numeric personal al acestuia;
h) să completeze tichetele de activități casnice cu datele sale personale cu privire la nume, prenume și cod numeric personal; i) să îl informeze pe prestatorul casnic cu privire la drepturile și obligațiile acestuia, potrivit dispozițiilor prezentei legi.

Art. 6. — (1) Tichetul de activități casnice se poate achiziționa de la oricare dintre agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București, denumite în continuare agenții pentru ocuparea forței de muncă, de la furnizorul de serviciu universal, astfel cm este definit la art. 2 pct. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 187/2013, cu modificările și completările ulterioare, sau de pe Platforma electronică de evidență a desfășurării activităților casnice.

(2) Platforma electronică de evidență a desfășurării activităților casnice, prevăzută la alin. (1), este accesibilă online și/sau prin intermediul unei aplicații mobile, de pe orice dispozitiv electronic.
(3) Modelul tichetului de activități casnice se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4) Tichetele de activități casnice pe suport hârtie sau pe suport electronic sunt valabile numai dacă au înscrise sau stocate, d**ă caz, cel puțin următoarele elemente:
a) seria și numărul tichetului;
b) elementele specifice de siguranță;
c) valoarea nominală a tichetului;
d) rubrică pentru numele și prenumele prestatorului casnic în drept să utilizeze tichetul de activități casnice;
e) rubrică pentru numele și prenumele beneficiarului casnic; f) rubrică pentru înscrierea datei de achiziție a tichetului;
g) rubrică pentru înscrierea datei la care au fost prestate activitățile casnice remunerate;
h) rubrică pentru semnătura sau acordul, d**ă caz, a/al prestatorului casnic, prin care atestă faptul că a fost informat cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are potrivit prezentei legi.
Art. 7. — (1) Valoarea nominală a tichetului de activități casnice este de 15 lei și poate fi actualizată anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) Tichetele de activități casnice nu sunt transferabile, nu pot fi utilizate pentru achiziția altor bunuri și servicii și pot fi utilizate numai de către prestatorul casnic ale cărui date sunt completate pe acestea, conform art. 5 alin. (2) lit. g).
(3) Tichetele de activități casnice pot fi preschimbate în bani de către prestatorul casnic în maximum 12 luni de la data primirii acestora, în numerar, la oricare dintre agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau la furnizorul de serviciu universal ori, d**ă caz, prin ordin de plată/transfer în contul bancar indicat de către prestatorul casnic prin Platforma electronică de evidență a desfășurării activităților casnice.
(4) Plata în contul bancar indicat de către prestatorul casnic se face în maximum 5 zile de la data solicitării preschimbării, potrivit dispozițiilor alin. (3).
(5) Contravaloarea plătită la fiecare preschimbare în bani a tichetelor de activități casnice, conform alin. (3), de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau furnizorul de serviciu universal este egală cu rezultatul înmulțirii numărului de tichete de activități casnice cu valoarea nominală a acestora prevăzută la alin. (1), din care se scade valoarea impozitului pe venit, calculat conform art. 9 alin. (2), și valoarea contribuției de asigurări sociale, datorată bugetului asigurărilor sociale de stat și calculată conform art. 9 alin. (3).
(6) La achiziția tichetelor de activități casnice, beneficiarul casnic suportă doar valoarea nominală a acestora, potrivit alin. (1), costul de tipărire și de distribuire fiind suportat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
(7) Beneficiarul casnic are obligația de a valorifica tichetele de activități casnice în termen de 12 luni de la data achiziționării acestora.
(8) Beneficiarul casnic are posibilitatea de a returna tichetele de activități casnice achiziționate și neutilizate în 30 de zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (7), primind valoarea nominală a acestora din care se scade, în situația tichetelor de activități casnice emise în format fizic, pe suport hârtie, costul suportat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă cu tipărirea și distribuirea acestora.
(9) Valoarea tichetelor de activități casnice pierdute, deteriorate sau nereturnate în perioada prevăzută la alin. (8) nu se restituie beneficiarului casnic.
(10) Valoarea tichetelor de activități casnice pierdute, deteriorate sau care nu au fost preschimbate în perioada prevăzută la alin. (3) nu se decontează prestatorului casnic.
Art. 8. — (1) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă emite tichetele de activități casnice în format electronic, la solicitarea beneficiarului casnic, sau în format fizic, pe suport hârtie, la solicitarea agențiilor pentru ocuparea forței de muncă.
(2) Achiziția serviciilor de tipărire și distribuire a tichetelor de activități casnice pe suport hârtie se realizează în condițiile legislației în vigoare privind achizițiile publice.
(3) La estimarea valorii contractului de achiziție publică privind tipărirea și distribuirea tichetelor de activități casnice pe suport hârtie, încheiat potrivit prevederilor alin. (2), nu se ia în calcul valoarea nominală a acestora.
(4) Valoarea costului de tipărire și distribuire a tichetelor de activități casnice se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
(5) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă virează unității emitente a tichetelor de activități casnice costul aferent tipăririi acestora în contul deschis la Trezoreria Statului, prevăzut la art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(6) Sumele reprezentând contravaloarea tichetelor de activități casnice achiziționate de către beneficiarii casnici se gestionează de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă în conturi distincte de disponibil deschise în acest scop la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului.
(7) Conturile distincte de disponibil prevăzute la alin. (6) se deschid la unitățile Trezoreriei Statului la solicitarea agențiilor pentru ocuparea forței de muncă.
(8) În conturile distincte de disponibil deschise potrivit prevederilor alin. (7) se încasează sume prin virament bancar sau sume încasate în numerar prin casieriile proprii ale agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, care se depun de către acestea în prima zi lucrătoare de la încasare.
(9) Din conturile distincte de disponibil prevăzute la alin. (7) agențiile pentru ocuparea forței de muncă pot ridica sume în numerar în vederea achitării în numerar a sumelor către prestatorii casnici sau pot dispune plăți pe bază de ordin de plată pe destinațiile stabilite prin prezenta lege.
(10) Sumele rămase neutilizate în conturile distincte de disponibil prevăzute la alin. (7) se reportează la sfârșitul anului în vederea utilizării acestora în anul următor, cu aceeași destinație.
(11) După expirarea perioadelor prevăzute la art. 7 alin. (3), respectiv la art. 7 alin. (8), sumele rămase neutilizate în conturile distincte de disponibil prevăzute la alin. (7) se virează în termen de 30 de zile lucrătoare, de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă, în contul corespunzător de venituri ale bugetului asigurărilor pentru șomaj.
Art. 9. — (1) Pentru veniturile realizate din desfășurarea activităților casnice, prestatorul casnic datorează impozitul pe venit și contribuția de asigurări sociale, în cotele prevăzute la art. 64 alin. (1) și art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, baza de calcul la care se aplică cota impozitului pe venit este 50% din valoarea nominală a tichetului de activități casnice.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 139 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, baza de calcul pentru cota contribuției de asigurări sociale este 50% din valoarea nominală a tichetului de activități casnice.
(4) Obligațiile fiscale prevăzute la alin. (1) se calculează potrivit prevederilor alin. (2) și (3) și se rețin din contravaloarea aferentă tichetelor de activități casnice preschimbate în termenul prevăzut la art. 7 alin. (3), se plătesc, în numele prestatorilor casnici, de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă începând cu data de întâi până la data de 25 a lunii următoare lunii în care tichetele de activități casnice au fost preschimbate și se declară prin „Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”, prevăzută la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
(5) În situația în care prestatorul casnic nu este asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, acesta dobândește calitatea de asigurat, fără plata contribuției, și are dreptul la pachetul de servicii medicale de bază, prevăzut de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de la data la care a solicitat preschimbarea a cel puțin 85 de tichete de activități casnice.
(6) Menținerea calității de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate se face prin preschimbarea în bani a minimum 85 de tichete de activități casnice, lunar.
(7) Plata contribuției de asigurări sociale, în condițiile prezentei legi, conferă prestatorului casnic calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(8) Prin derogare de la prevederile art. 78 alin. (6) și art. 1231 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, prestatorii casnici nu pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat aferent contravalorii tichetelor de activități casnice preschimbate pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult și nici pentru acordarea de burse private.
Art. 10. — (1) Beneficiarii casnici care au achiziționat și utilizat într-un an calendaristic un număr de cel puțin 600 de tichete de activități casnice pot beneficia gratuit, la cerere, în anul următor, de 75 de tichete de activități casnice.
(2) Tichetele de activități casnice acordate gratuit beneficiarilor casnici potrivit alin. (1) nu generează venit impozabil pentru beneficiarii casnici și nu se includ în baza de calcul la verificarea încadrării în plafonul prevăzut la art. 170 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Prin derogare de la art. 2202 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru remunerația plătită prestatorului casnic, beneficiarul casnic nu datorează contribuția asigurătoare pentru muncă.
Art. 11. — (1) Angajatorii prevăzuți la art. 3 din Legea nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare, denumiți în continuare angajatori, pot acorda angajaților proprii sub formă de primă sau bonus, în afară de salariul de bază stabilit, tichete de activități casnice, suportând valoarea nominală a acestora.
(2) Acordarea tichetelor de activități casnice potrivit alin. (1) se face în limitele sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul de stat sau, d**ă caz, în bugetele locale, pentru unitățile din domeniul bugetar, și în limitele sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat, d**ă caz.
(3) Angajatorii, împreună cu organizațiile sindicale legal constituite sau, acolo unde nu este constituit un sindicat, cu reprezentanții angajaților, stabilesc de comun acord numărul de tichete de activități casnice și frecvența acordării acestora.
(4) Eliberarea tichetelor de activități casnice pentru angajatori se realizează de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă în raza cărora aceștia își au sediul/sediul social sau punctul de lucru, potrivit prevederilor din normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(5) Tichetele de activități casnice achiziționate de angajatori potrivit alin. (1) se emit de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă cu precizarea numelui, prenumelui și codului numeric personal ale angajatului care este în drept să utilizeze tichetul de activități casnice, în calitate de beneficiar casnic.
(6) Angajații care au calitatea de beneficiari casnici datorează impozit pe venit pentru sumele reprezentând contravaloarea tichetelor de activități casnice primite conform alin. (1), potrivit regulilor prevăzute la art. 78 alin. (2) lit. a) sau b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, d**ă caz.
(7) Prin derogare de la prevederile art. 139 alin. (1) lit. ș) și art. 157 alin. (1) lit. ț) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, angajații care au calitatea de beneficiari casnici nu datorează contribuții sociale obligatorii pentru sumele reprezentând contravaloarea tichetelor de activități casnice.
(8) Angajatorii care achiziționează și acordă într-un an calendaristic un număr de cel puțin 600 de tichete de activități casnice pentru același angajat pot beneficia gratuit, la cerere, în anul următor, de un număr de 50 de tichete de activități casnice înmulțit cu numărul angajaților pentru care au achiziționat și acordat cel puțin 600 de tichete de activități casnice în anul anterior.
(9) Tichetele de activități casnice de care beneficiază gratuit angajatorii potrivit alin. (8) pot fi acordate oricărui angajat sub formă de primă sau bonus, cu precizarea numelui, prenumelui și codului numeric personal ale angajatului care este în drept să utilizeze tichetul de activități casnice, în calitate de beneficiar casnic.
(10) Prin derogare de la art. 2202 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru tichetele de activități casnice acordate potrivit alin. (1) angajatorii nu datorează contribuția asigurătoare pentru muncă.
Art. 12. — Tichetele de activități casnice acordate gratuit potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) și art. 11 alin. (8) se acordă de agențiile pentru ocuparea forței de muncă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în limita fondurilor alocate cu această destinație.
Art. 13. — (1) În scopul aplicării dispozițiilor prezentei legi, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale înființează, până la data de 1 ianuarie 2024, Platforma electronică de evidență a desfășurării activităților casnice.
(2) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă gestionează Platforma electronică de evidență a desfășurării activităților casnice.
(3) Prin intermediul platformei prevăzute la alin. (2) se asigură:
a) înregistrarea de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă a datelor și informațiilor privind beneficiarii casnici și prestatorii casnici;
b) evidența, centralizarea, reținerea, calculul și plata obligațiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1);
c) achiziția, plata și distribuirea tichetelor de activități casnice emise;
d) evidența tichetelor de activități casnice achiziționate de beneficiarii casnici și preschimbate de prestatorii casnici.
Art. 14. — (1) Persoanele care obțin venituri în calitate de prestatori casnici se consideră că nu realizează venituri în sensul prevăzut la art. 5 pct. IV lit. c), art. 34 alin. (1) lit. b) și alin. (3) lit. b), art. 44 lit. b) și la art. 66 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Beneficiarii de venit minim garantat, acordat potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, pot fi prestatori casnici, fără ca veniturile obținute ca urmare a preschimbării tichetelor de activități casnice să le fie luate în considerare la stabilirea și acordarea dreptului la venitul minim garantat.
Art. 15. — Prelucrarea datelor cu caracter personal se face cu respectarea dispozițiilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și cu respectarea Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare.
Art. 16. — Litigiile între beneficiarul casnic și prestatorul casnic nerezolvate pe cale amiabilă se soluționează de către instanța competentă în a cărei rază teritorială se află domiciliul beneficiarului casnic.
Art. 17. — În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale va elabora normele metodologice de aplicare a acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 18. — Articolul 224 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează d**ă cm urmează:
1. La alineatul (1), d**ă litera q) se introduce o nouă literă, litera r), cu următorul cuprins:
„r) prestatorii casnici care utilizează și preschimbă în bani, potrivit legii, cel puțin 85 de tichete de activități casnice, lunar.” 2. Alineatul (11) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(11) Persoanele care au dobândit calitatea de asigurat în baza alin. (1) lit. c), q) și r) nu pot avea la rândul lor coasigurați.” Art. 19. — Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024, cu excepția art. 13 alin. (1) și art. 17, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.