Mădălina Dascăl Law Office

22/05/2026

Felicitări colegului nostru, domnul avocat Răzvan Oltean!

Urmare a declarării neconstituționale a prevederilor privind impozitarea pensiilor militare printr-un sistem progresiv (Decizia CCR nr. 724/2024), instanța de judecată a obligat pârâta, Casa de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne, la restituirea sumelor reprezentând impozit reținut din pensia reclamantului precum și obligarea acesteia la plata dobânzii legale penalizatoare, începând cu data fiecărei rețineri și până la plata integrală!

06/05/2026

Prin OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 335 din 27 aprilie 2026, în vigoare de la data publicarii, au fost aduse modificări și completări importante și Codului Muncii, cu privire la angajarea cetățenilor străini.

Codul muncii, modificat și completat prin OUG nr. 32/2026, prevede obligația angajatorilor, în cazul în care salariatul este cetățean străin, să încheie contractul individual de muncă atât în limba română, cât și în limba statului de origine a străinului sau într-o limbă de circulație internațională pe care străinul o înțelege sau despre care se presupune, în mod rezonabil, că o înțelege.

Astfel:

– În cazul în care salariatul este cetățean străin, angajatorii au obligația să încheie contractul individual de muncă atât în limba română, cât și în limba statului de origine a străinului sau într-o limbă de circulatie internațională pe care străinul o înțelege sau despre care se presupune, în mod rezonabil, că o înțelege.

– Încălcarea de către angajator a obligației de a încheia contractul individual de muncă al salariatului cetățean străin și în limba statului de origine a acestuia sau într-o limbă de circulație internațională pe care străinul o înțelege sau despre care se presupune în mod rezonabil că o înțelege, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de 6.000 lei pentru fiecare contract individual de muncă încheiat doar în limba română.

– Salariatul străin poate fi angajat fără prezentarea certificatului medical care să constate faptul că acesta este apt pentru prestarea acelei munci, cu condiția ca certificatul medical să fie obținut de salariatul străin până cel târziu la data începerii activității străinului.

03/05/2026

Începând cu data de 3 mai 2026, intră în vigoare modificările Codului Civil care prevăd posibilitatea foștilor soți de a păstra la divorț numele de familie purtat în timpul căsătoriei.

Astfel:

Fiecare soț poate alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei sau să revină la numele anterior, independent de voința celuilalt.

Se elimină necesitatea consimțământului expres al fostului soț, procedură care anterior obliga la procese în instanță pentru a demonstra motivele temeinice pentru care se solicita păstrarea numelui.

Dacă soții nu aleg în mod explicit numele pe care îl vor purta după divorț, legea prevede că fiecare va păstra automat numele din timpul căsătoriei.

Scopul Legii: Simplificarea birocrației, evitarea schimbării tuturor documentelor personale și protejarea identității profesionale/sociale, mai ales în cazul mamelor.

23/04/2026

De acum, instanțele de judecată vor putea obliga debitorul obligației de întreținere la plata acesteia intr-un cuantum superior cotei legale, în situația în care, din împrejurări obiective reiese intenția să de a disimula cuantumul real al veniturilor!!!

Cu ocazia întâlnirii președinților secțiilor civile din cadrul Curților de Apel, dedicată aspectelor de practică judiciară neunitară în materie civilă, opinia Institutului Național de Magistratură a fost în sensul că, instanța de tutelă investită cu cererea de stabilire/majorare a pensiei de întreținere este obligată să țină seama la stabilirea pensiei nu numai de veniturile periodice ale debitorului care rezultă din datele organelor fiscale sau ale angajatorului (iar în lipsa acestora să se raporteze în mod automat la venitul minim pe economie) ci de totalitatea mijloacelor materiale ale acestora, precum și de posibilitățile de a obține un anumit nivel de venit, respectiv de împrejurări obiective precum standardul de viață al debitorului asigurat prin mijloace proprii, averea acestuia, calificarea profesională și domeniul în care activează, luând în considerare și eventualele indicii privind tentativele debitorului de a disimula cuantumul real al veniturilor proprii.

Problema de drept: Modalitatea de stabilire a cuantumului obligației părintelui nerezident de a contribui la cheltuielile de creștere și educare ale copiilor minori în ipoteza în care din înscrisurile…

10/04/2026

Sărbători binecuvântate!

04/04/2026

Multumesc, L.EGAL 100% pentru invitație!

În cea mai recentă emisiune am discutat despre diferențele dintre decădere și exercitarea exclusivă a autorității părintești.

LEGAL 100%, 4 aprilie 2026 / Autoritatea părinteascăInvitata: Mădălina Dascăl-avocatTEMA: Diferența dintre autoritatea părintească exclusivă și decăderea din...

03/04/2026

Foștii soți vor putea alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei, independent de acordul celuilalt soț!

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, 1 aprilie, un proiect de lege potrivit căruia, după divorţ, fiecare dintre foştii soţi poate alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei, independent de consimţământul celuilalt.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Codului civil în sensul recunoaşterii exprese a dreptului fiecărui fost soţ de a-şi păstra numele dobândit în timpul căsătoriei, independent de consimţământul celuilalt.

‘La desfacerea căsătoriei prin divorţ, fiecare dintre soţi poate alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei sau să revină la numele purtat anterior. Instanţa ia act de această manifestare de voinţă prin hotărârea de divorţ. Dacă soţii nu aleg numele pe care îl vor purta după divorţ, fiecare dintre foştii soţi va păstra numele purtat în timpul căsătoriei’, conform iniţiativei legislative.

În expunerea de motive, iniţiatorii subliniază că legislaţia în vigoare prevede trei posibilităţi cu privire la alegerea numelui de familie în contextul divorţului: fie se revine la numele purtat înainte de căsătorie, fie există un consens cu privire la numele ce urmează a fi păstrat după divorţ, fie, în lipsa consimţământului unuia dintre soţi, celălalt soţ justifică un interes legitim, temeinic de a păstra numele obţinut în timpul căsătoriei.

‘Din această perspectivă, în situaţia în care unul dintre soţi doreşte să păstreze numele dobândit în timpul căsătoriei, însă celălalt soţ se împotriveşte, primului îi revine sarcina de a proba acele motive temeinice care justifică menţinerea numelui dobândit, urmând ca instanţa de judecată, analizând temeinicia probatoriului relativ fie la un interes legitim serios, fie la interesul superior al copilului, să admită sau nu o astfel de cerere. Avem convingerea că actuala reglementare nu ţine cont de o serie de realităţi sociale care ar trebui să permită foştilor soţi să îşi păstreze oricare dintre nume. (…) Păstrarea numelui dobândit în timpul căsătoriei după divorţ reprezintă o problemă circumscrisă drepturilor fundamentale ale omului şi, inerent, de autonomia personală a fiecărui cetăţean. În primul rând, potrivit principiului constituţional al respectării vieţii private şi al demnităţii umane, fiecare individ are dreptul să îşi construiască şi să îşi protejeze propria id
entitate, numele fiind un element esenţial al acestei identităţi, astfel încât libertatea de a-l păstra nu poate fi condiţionată de acordul unei terţe persoane, chiar dacă aceasta este fostul soţ’, se mai arată în expunerea de motive.

25/03/2026

Legea femicidului, adoptată de Parlament!

Actul normativ introduce circumstanțe agravante clare pentru infracțiunile comise în cadrul relațiilor de căsătorie sau al relațiilor asemănătoare.

Aceste prevederi vizează situațiile în care agresorul exercită sau pretinde că exercită control sau dominație asupra victimei, permițând instanțelor să aplice sancțiuni mai severe. De asemenea, legea elimină orice condiționare procedurală care ar putea împiedica investigarea infracțiunilor de viol, stabilind că statul trebuie să intervină și să protejeze victimele indiferent de circumstanțe.

Legea prevede și măsuri speciale pentru copiii victimelor violenței domestice. Autoritățile vor avea obligația să identifice minorii afectați de aceste situații și să adopte măsuri de protecție adecvate, pentru a limita impactul asupra acestora.

Un element nou introdus în legislație este nedemnitatea succesorală a agresorului. Astfel, persoanele care au provocat moartea victimei nu vor mai putea beneficia de moștenirea acesteia, iar instanța va constata oficial această nedemnitate.

Pentru prima dată, statul român va colecta și publica date anuale privind aceste infracțiuni, urmărind parcursul fiecărui caz de la sesizare până la soluționare. Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor va publica rapoarte anonimizate privind aceste situații, cu scopul de a sprijini prevenirea violenței.

Actul normativ urmează să fie transmis spre promulgare, iar după publicarea în Monitorul Oficial prevederile vor intra în vigoare.

23/03/2026

Martorul care refuză să dea declarații poate răspunde pentru mărturie mincinoasă, în anumite condiții!

O nouă hotărâre pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție stabilește că, în anumite condiții, refuzul martorului de a da declarații poate fi asimilat unei mărturii mincinoase.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, printr-o hotărâre prealabilă, pronunțată astăzi, că refuzul unui martor de a da declarații în procesul penal poate întruni elementele infracțiunii de mărturie mincinoasă, în anumite condiții. Decizia este obligatorie pentru instanțe...

09/03/2026

Acțiune în constatarea prescripției dreptului de a cere executarea silită.

Printr-o hotărâre pronunțată recent, am obținut constatarea intervenirii dreptului de a cere executarea silită a unei creanțe izvorâte dintr-un contract de credit.

Astfel, chiar dacă executarea silită nu a fost demarată, prin admiterea acțiunii, orice demers ulterior pentru punerea în executare a titlului executoriu, va fi nul, executarea silită fiind prescrisă.