Peicea și Asociații - Societate Civilă de Avocati

18/12/2023

Incepand cu data de 17 decembrie 2023, Poliția Locală are printre atributii si constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru încălcarea normelor rutiere de către pietoni, biciclişti, conducători de mopede, trotinete electrice şi vehicule cu tracţiune animală

(Legea nr. 400/2023)

27/09/2023

⚖️⚖️⚖️ Procedura divorţului la notar când există copii minori

📌 Soţii depun împreună cererea de divorţ la notarul public, personal, sau prin mandatar împuternicit cu procură specială autentică. De exemplu, în practică, cetățenii români cu domiciliul în străinătate preferă să depună cererea de divorț prin mandatar împuternicit cu procură notarială autentificată la consulat pentru a veni în România o singură dată, la ridicarea certificatului de divorț.

📌 După primirea cererii, notarul acordă un termen de reflecţie de 30 de zile, timp în care se vor realiza și celalalte formalități necesare, respectiv:

👉 efectuarea anchetei psiho-sociale care se realizează în mod obligatoriu și gratuit prin serviciul de autoritate tutelară al primăriei la sesizarea notarului public, indiferent de vârsta minorului, la adresa unde soții au stabilit de comun acord că va locui copilul (locuința poate fi și închiriată) şi

👉 audierea minorului care a împlinit vârsta de 10 ani în condiţiile art. 264 din Noul Cod Civil.

📌 Termenul de reflecţie de 30 de zile acordat părinţilor se calculează conform Codului de procedură civilă.

📌 Soţii se prezintă personal la notarul public la expirarea termenului de 30 de zile. Dacă soţii stăruie în cererea de divorţ şi îndeplinesc şi celelalte condiţii arătate mai sus, notarul public emite certificatul de divorţ fără să facă menţiune în acesta de culpa vreunuia dintre soţi.

📌 Dacă până la termenul fixat nu i s-a comunicat biroului notarial raportul de anchetă psihosocială şi, din motive întemeiate, nu s-a putut audia minorul, soţii pot solicita acordarea unuia sau mai multor termene pentru îndeplinirea celor două condiţii. În consecinţă, încheierile prin care se acordă un alt termen pot fi motivate doar prin lipsa anchetei psihosociale şi/sau imposibilitatea audierii minorului.

📌 Procedurile care se vor îndeplini în cadrul divorţului cu minori se vor desfăşura în prezenţa ambilor soţi.

⚖️⚖️⚖️Obligaţia de întreţinere şi cm poate fi modificată

👉👉 Stabilirea cuantumului obligației de întreținere este obligatorie. Notarul public nu poate introduce în convenţiile care stau la baza certificatelor de divorţ clauze prin care unul dintre părinţi sau amândoi renunţă în numele şi pe seama minorului la drepturile acestuia la întreţinere.

23/09/2023

⚖️⚖️DIVORȚUL LA NOTAR

📌 cine îl constată?
📌 perioada?
📌 avantaje / dezavantaje
📌 condiții

22/09/2023

*Divorțul pe cale administrativă*

📌 Ofițerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorț pe cale administrativă, dacă soții sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori, născuți din căsătorie sau adoptați.

📌 Cererea de divorț pe cale administrativă se face în scris, se depune și se semnează personal de către ambii soți, în fața ofițerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuință comună a soților.

📌 În cererea de divorț soții declară pe proprie răspundere că:

1. sunt de acord cu desfacerea căsătoriei;
nu au copii minori născuți din căsătorie sau adoptați;
2. niciunul dintre soți nu este pus sub interdicție;
nu au mai solicitat altor autorități desfacerea căsătoriei.
3. Depunerea cererii de divorț

📌 La depunerea cererii de divorț, ofițerul de stare civilă delegat solicită soților următoarele documente:

1. certificatele de naștere și căsătorie ale soților, în original și copie;
2. documentele cu care se face dovada identității, în original și copie;
3. declarație autentificată în fața notarului public, în situația în care ultima locuință comună nu este aceeași cu domiciliul sau reședința ambilor soți înscrisă în actele de identitate.

📌 Soluționare
Ofițerul de stare civilă delegat înregistrează cererea de divorț în ziua în care a fost primită și acordă soților un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.

La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice, dacă soții stăruie să divorțeze, vor da o nouă declarație în fața ofițerului de stare civilă delegat.

📌 Ofițerul de stare civilă delegat constată desfacerea căsătoriei prin acordul soților și eliberează certificatul de divorț, document ce va fi înmânat foștilor soți într-un termen maxim de 5 zile lucrătoare.

21/09/2023

📌📌📌Prioritate în magazine pentru femeile însărcinate 👍👍👍

🛑✋În caz de nerespectare a măsurii:

Amenda de la 200 la 1000 de lei. 🥊

05/09/2023

27/10/2022

În ședința din 27 octombrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, *cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.482 alin.(1) lit. g) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care declarația dată de inculpat în vederea încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției nu poate fi folosită, împotriva voinței inculpatului, ca probă în procesul penal, în scopul soluționării cauzei conform procedurii penale de drept comun.*

În esență, Curtea a reținut că declarația prevăzută la art.482 alin.(1) lit.g) din Codul de procedură penală nu este dată de inculpat în condițiile asigurării garanțiilor procesuale reglementate la art.108-109 din Codul de procedură penală, motiv pentru care administrarea acestei declarații ca probă în procedura penală de drept comun, împotriva voinței inculpatului, încalcă prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare ale inculpatului, astfel cm aceste drepturi fundamentale sunt prevăzute la art.23 alin.(11) și la art.21 alin.(3) din Constituție, precum și la art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

24/04/2022

17/02/2022

Consiliul Superior al Magistraturii
COMUNICAT DE PRESĂ

Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea şi dezacordul profund faţă de poziţia publică exprimată de Direcţia Naţională Anticorupţie prin comunicatul din data de 15 februarie 2022.

Afirmaţiile de o gravitate deosebită din acest comunicat, prin care se atribuie magistraţilor din cadrul instanţelor şi parchetelor, precum şi avocaţilor din cadrul barourilor calitatea de potenţiali subiecţi de anchetă, denotă o mentalitate retrogradă faţă de rolul şi atribuţiile participanţilor la actul de justiţie.

Secţia pentru judecători dezaprobă agresivitatea limbajului folosit, din care transpare lipsa oricărui respect faţă de puterea judecătorească şi consideră total de neînţeles încrâncenarea cu care Direcţia Naţională Anticorupţie acţionează, prin suprapunere cu discursul politic total necaracteristic sistemului judiciar, în sensul dobândirii cu orice preţ a competenţei de a urmări penal magistraţii.

Poziţia structurii de parchet menţionate confirmă lipsa de încredere care a caracterizat activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în această materie, precum şi modul incalificabil în care aceasta se raportează la ceilalţi participanţi la procedurile judiciare.

Abordarea este cu atât mai nejustificată, cu cât, potrivit proiectului de lege avizat favorabil de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii care vor efectua urmărirea penală în cauzele cu magistraţi vor fi selectaţi printr-o procedură care asigură cele mai înalte standarde de independenţă.

Tendenţioasă poate fi considerată şi maniera în care comunicatul din data de 15 februarie 2022 face abstracţie de împrejurarea că, în procedura de selecţie a judecătorilor de la cel mai înalt nivel al sistemului judiciar, respectiv de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, verificarea integrităţii candidaţilor se realizează, potrivit reglementării actuale, printr-o procedură care implică inclusiv solicitarea de relaţii de la parchet sau baroul de avocaţi.

De altfel, implicarea avocaţilor în proceduri de acest tip nu poate fi considerată decât salutară, în spiritul asigurării transparenţei şi a deschiderii sistemului judiciar.

Prin comparaţie, selecţia procurorilor în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie este considerată „concurs riguros”, în condiţiile în care competitivitatea procedurii nu este dincolo de orice rezervă.

În acest context, Secţia pentru judecători susţine în mod ferm necesitatea ca toate instituţiile judiciare să-şi îndeplinească atribuţiile cu bună credinţă, cu respectarea tuturor principiilor care dau conţinut independenţei justiţiei.

Secţia pentru judecători nu va abdica de la susţinerea necondiţionată a acestei valori, sens în care analizează în continuare demersurile care se impun faţă de această poziţie inacceptabilă şi solicită tuturor decidenţilor să ia măsurile necesare pentru a readuce instituţiile din sistemul judiciar în limitele stabilite de Constituţie.

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

Dată publicare: 16.02.2022

16/02/2022

*În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie raportat la art. 297 din Codul penal, care a cauzat o pagubă materială mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 200.000 euro, comisă de o persoană a cărei calitate nu determină incidenţa dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, ESTE de competenţa parchetului nespecializat, iar NU a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.*

*Dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, referitoare la valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, NU sunt incidente în cazul infracţiunii de abuz în serviciu prevăzute în art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal.*