Toma Cristina Georgeta - Cabinet Avocat

Toma Cristina Georgeta - Cabinet Avocat "Când pretindem suveranitatea legii, înseamnă că pretindem ca împreună cu legile să domnească rațiune

FLASH LEGISLATIV SĂPTĂMÂNA 24-2026.În MO 475/08.06.2026 s-a publicat Ordinul ministrului justiției, interimar 1.264/C/20...
16/06/2026

FLASH LEGISLATIV SĂPTĂMÂNA 24-2026.

În MO 475/08.06.2026 s-a publicat Ordinul ministrului justiției, interimar 1.264/C/2026, pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului justiției nr. 68/C/2023 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor criminalistice în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și al laboratoarelor interjudețene din subordine. Se modifică costul expertizei la 1750 (pentru 1-3 obiective) plus 175 lei pentru fiecare obiectiv suplimentar.
În MO 479/09.06.2026 s-a publicat Decizia ICCJ nr. 60 din 20 aprilie 2026 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). ICCJ a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă dispozițiile art. 3 alin. (2) și (3) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile și în situația medicilor care sunt nominalizați să asigure asistența medicală de urgență în chemări de la domiciliu pentru perioada în care se asigură garda la domiciliu ori dacă în această situație, salarizarea ar fi reglementată exclusiv în alin. (6) al art. 3 din capitolul II al anexei nr. II din același act normativ. Prin derogare de la art. 3 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, în cuprinsul art. 3 alin. (6) se prevede că medicii care sunt nominalizați să asigure asistența medicală de urgență, prin chemări de la domiciliu, sunt salarizați pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază pentru numărul de ore în care asigură garda la domiciliu. Remunerația prevăzută de art. 3 alin. (6) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, stabilită la nivelul a 40% din tariful orar aferent salariului de bază pentru numărul de ore în care se asigură garda la domiciliu, reprezintă contraprestația aferentă stării de disponibilitate care este impusă personalului sanitar cu pregătire superioară pe durata gărzii la domiciliu. Această remunerație este distinctă de plata activității efectiv prestate ca urmare a chemării în unitatea sanitară, aceasta din urmă fiind supusă regimului de salarizare prevăzut de art. 3 alin. (2) sau (3) din același act normativ, după caz. Sesizarea a fost deci admisă.
În MO 482/10.06.2026 s-a publicat Legea 92/2026 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice. Sancționarea mai aspră a petrecerilor private zgomotoase, și, mai ales, a recidivei.
În MO 484/11.06.2026 s-a publicat Decizia Curții Constituționale nr. 49 din 21 ianuarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 6 alin. (2) din OUG nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu următorul conținut: „Retragerea avizului conform al procurorului șef al Direcției de investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism conduce la încetarea efectivă a activității ofițerului sau a agentului de poliție judiciară în cadrul structurilor de poliție specializate în combaterea criminalității organizate, centrale și teritoriale, după caz.” Excepția a fost admisă deoarece dispozițiile atacate nu creează cadrul clar, predictibil și lipsit de echivoc cu privire la condițiile și procedura referitoare la eliberarea din funcțiile structurilor de poliție judiciară a ofițerilor și agenților de poliție judiciară, aspect ce determină neclaritatea și imprevizibilitatea textului de lege criticat, contrar dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, referitoare la principiul legalității, în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii.
În MO 489/12.06.2026 s-a publicat Decizia Curții Constituționale nr. 589 din 4 iunie 2026 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” — SAFE — prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2026, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost respinsă ca neîntemeiată, dar a existat opinia separată a judecătorului Gheorghe Stan, care a considerat că legea încalcă prevederile art. 1 alin. (5) și ale art. 115 alin. (4) din Constituție și nesocotește jurisprudența constantă a Curții Constituționale.
În MO 491/14.06.2026 s-a publicat Decretul Președintelui României 327/2026 pentru revocarea Decretului nr. 316/2026 privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Se revocă Decretul nr. 316/2026 privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 5 iunie 2026, prin care a fost desemnat domnul Eugen Tomac în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, având în vedere renunțarea de către acesta la mandatul încredințat de Președintele României.
În MO 491/14.06.2026 s-a publicat Decretul Președintelui României 328/202t privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Se desemnează domnul Adrian-Ioan Veștea în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, potrivit art. 103 alin. (2) din Constituția României, republicată.

FLASH LEGISLATIV SĂPTĂMÂNA 23-2026.În MO 463/02.06.2026 s-a publicat Decizia ICCJ nr. 64 din 20 aprilie 2026 (Completul ...
10/06/2026

FLASH LEGISLATIV SĂPTĂMÂNA 23-2026.

În MO 463/02.06.2026 s-a publicat Decizia ICCJ nr. 64 din 20 aprilie 2026 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). ICCJ a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă noțiunea de militar din cuprinsul art. 13 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 295/2004 include și persoanele care au efectuat stagiul militar obligatoriu și care au fost trecute ulterior în rezervă? Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 295/2004 prevede la art. 13 care sunt categoriile de persoane fizice care pot fi autorizate să procure arme letale :
„(2) Armele de apărare și pază pot fi procurate numai de către următoarele categorii de persoane: a) demnitarii, magistrații, diplomații, militarii și polițiștii, pe perioada cât sunt în activitate și după încetarea activității, pensionare, trecerea în rezervă sau retragere, după caz, cu excepția situației în care aceștia și-au pierdut calitatea din motive imputabile lor;”.
Sesizarea a fost admisă, iar ICCJ a hotărât că : Noțiunea de militar din cuprinsul articolului de lege precitat nu include persoanele care au efectuat stagiul militar obligatoriu și care au fost trecute ulterior în rezervă.
În MO 464/02.06.2026 s-a publicat Decizia Curții Constituționale nr. 315 din 1 aprilie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Textul criticat la data ridicării excepției, avea următorul cuprins: „(2) Concursul (pentru numirea în funcția de inspector din cadrul Inspecției Judiciare — n.n.) constă în susținerea unei probe scrise și a unui interviu, iar tematica de concurs include legile, regulamentele și orice alte reglementări în materia organizării și funcționării instanțelor, a parchetelor și a Inspecției Judiciare, precum și prevederile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, în funcție de specializarea judecătorului sau procurorului candidat. Interviul are o pondere de maximum 30% în media finală a concursului. Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului se aprobă prin ordin al inspectorului-șef și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.” Având în vedere necesitatea reglementării prin lege organică a aspectelor esențiale privitoare la statutul și cariera inspectorilor judiciary, excepția de neconstituționalitate a fost admisă.
În MO 465/02.06.2026 s-a publicat Hotărârea Senatului României 101/2026 privind numirea președintelui, a vicepreședinților și a unor membri ai Consiliului de conducere al Institutului Cultural Român. Încrosnatu Corina-Raluca – președinte, G*e Adriana și Weinberger Attila Iuliu – vicepresedinți.
În MO 468/03.06.2026 s-a publicat Hotărârea de Guvern 417/2026 privind acordarea unor ajutoare de urgență pentru sprijinirea familiilor și persoanelor singure afectate de căderea unei drone în municipiul Galați.
În MO 470/04.06.2026 s-a publicat Sentința nr. 228/CA/2024 — P.I. din 2.12.2024 a Curții de Apel Oradea — Secția de contencios administrativ și fiscal și Decizia nr. 753 din data de 11 februarie 2026 a Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția de contencios administrativ și fiscal, ambele pronunțate în dosarul 302/35/2024. În final, s-a dispus anularea în parte a Ordinului comun nr. 152/153/375/2022 emis de pârâți (Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății), în ceea ce privește:
— mențiunea „Facilitățile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detașate în afara României”, cuprinsă în Nota privind facilitățile fiscale pentru domeniul construcțiilor din anexa nr. 6 — Instrucțiuni de completare a formularului 118 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” — anexa nr. 1.2 — Anexa asigurat — secțiunea B — pct. B.1;
— Nota anexa nr. 6 — Instrucțiuni de completare a formularului 118 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” — anexa nr. 1.1 — Anexa angajator — secțiunea A — Alte date de identificare a plătitorului referitoare la modul de determinare a ponderii de 80% din cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții.
În MO 471/04.06.2026 s-a publicat Decizia Primului Ministru201/2026 privind numirea doamnei Lörincz Helga în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
În MO 472/05.06.2026 s-a publicat Decretul Președintelui României 316/2026 privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Se desemnează domnul Eugen Tomac în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, potrivit art. 103 alin. (2) din Constituția României, republicată.
În MO 473/05.06.2026 s-a publicat Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii, interimar, nr. 543/2026, privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.836/2018 pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A. Începând cu data de 15.06.2026 se introduce colectarea tarifului de trecere prin mijloace electronice, prin intermediul Sistemului eTarifGiurgiuPod, denumit în continuare eTGP, aplicabil vehiculelor rutiere de transport persoane cu cel mult 8+1 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto), respectiv autoturisme.
În MO 473/05.06.2026 s-a publicat Ordinul ministrului finanțelor 632/2026 privind prospectul de emisiune a titlurilor de stat destinate populației, prin intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului și prin subunitățile poștale din rețeaua Companiei Naționale „Poșta Română” — S.A. și în mediul online utilizând platforma ghiseul.ro, în cadrul Programului Tezaur, în perioada iunie-iulie 2026. Dobânzi de până la 7,25%.

FLASH LEGISLATIV SĂPTĂMÂNA 22-2026.În MO 443/26.05.2026 s-a publicat Decizia ICCJ nr. 6 din 20 aprilie 2026 (Completul p...
02/06/2026

FLASH LEGISLATIV SĂPTĂMÂNA 22-2026.

În MO 443/26.05.2026 s-a publicat Decizia ICCJ nr. 6 din 20 aprilie 2026 (Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii). ICCJ a fost sesizată cu soluționarea recursului în interesul legii ce vizează următoarea problemă de drept: „Dacă este prescriptibil sau nu dreptul contribuabilului la reportarea soldului sumei negativ a TVA în decontul de TVA aferent perioadelor fiscale următoare.” Deși regula este exercitarea dreptului de deducere în decontul perioadei fiscale în care ia naștere, persoana impozabilă poate exercita acest drept și în altă perioadă fiscală ulterioară (în decontul aferent), dar în cadrul termenului de prescripție de 5 ani. În mod particular, în situația în care, ulterior exercitării dreptului de deducere de către persoana impozabilă, un furnizor emite facturi de corecție, care le modifică pe cele pe baza cărora persoana impozabilă a exercitat dreptul de deducere, modificând astfel și valoarea TVA datorate acestui furnizor de persoana impozabilă, aceasta din urmă va putea exercita dreptul de deducere a valorii suplimentare a TVA rezultate din aceste facturi de corecție, în ciuda eventualei împliniri a termenului de prescripție, dar într-un termen de decădere de un an de la data primirii facturii de corecție. Dreptul persoanei impozabile la reportarea soldului sumei negative în decontul perioadelor fiscale ulterioare nu este supus prescripției prevăzute de lege pentru dreptul de a cere restituirea creanțelor fiscale, întrucât, în această ipoteză, nu se exercită un drept de restituire, ci se continuă mecanismul de determinare a soldului TVA de plată/de rambursat. Recursul a fost admis.
În MO 444/26.05.2026 s-a publicat Hotărârea de Guvern 402/2026 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de usturoi”.
În MO 445/26.05.2026 s-a publicat Hotărârea de Senat 95/2026 privind numirea președintelui Agenției Naționale de Integritate. Senatul îl numește pe domnul Sticlosu Bogdan Alexandru în funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate pentru un mandat de 4 ani.
În MO 447/27.05.2026 s-a publicat Decizia nr. 410 din 27 ianuarie 2026 a Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția de contencios administrativ și fiscal. Instanța supremă a anulat art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistența medicală transfrontalieră. Textul anulat : Art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i)
„(1) La solicitarea scrisă a asiguratului, a unui membru al familiei (părinte, soț/soție, fiu/fiică) sau a unei persoane împuternicite de acesta, însoțită de documente justificative, casa de asigurări de sănătate rambursează contravaloarea asistenței medicale transfrontaliere acordate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene și plătite de acesta, la nivelul tarifelor prevăzute la art. 4 dacă:
(...) b) sunt respectate următoarele criterii de eligibilitate:
(i) serviciile medicale spitalicești au fost acordate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, ca urmare a unei evaluări medicale efectuate de către un cadru medical care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, finalizată prin emiterea unui bilet de internare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 1 nr. crt. 2 și a situațiilor care se încadrează în criteriile care permit internarea fără bilet de internare prevăzute în Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.”
Totodată, a obligat pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Mureș la calcularea și acordarea către reclamant a costurilor aferente intervenției clasice de prostatectomie radicală în regim de spitalizare continuă și tratamentului medicamentos administrat acestuia, raportat la durata efectivă a internării.
În MO 454/28.05.2026 s-a publicat Ordinul ministrului muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, interimar, 653/2026 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea taberelor studențești.
În MO 458/29.05.2026 s-a publicat Sentința civilă nr. 50 din 11 martie 2026 a Curții de Apel Iași — Secția contencios administrativ și fiscal. Hotărârea judecătorească se referă la activitatea de transport interjudețean, care este reglementată de către O.G. nr. 27/2011 privind transporturile rutiere și normele de aplicare aprobate prin Ordinul MTI nr. 980/2011. Au fost anulate prev. art. 551alin. 3 și 10, referitoare la :
3. „Începând cu data de 15 mai 2025, solicitările pentru o cursă interjudețeană de pe același traseu depuse de operatorii de transport prin intermediul platformei informatice care gestionează rețeaua de mobilitate rutieră națională trebuie să respecte orele fixe, respectiv un decalaj de 30 de minute față de orele fixe, valabilitatea licențelor de traseu eliberate acestora fiind ulterioară datei de 30 iunie 2025”...
9.„Capetele de traseu aferente curselor interjudețene solicitate vor fi amplasate numai în autogări care dețin licență pentru activități conexe transportului rutier — activități desfășurate de autogară în termen de valabilitate sau, în cazul în care nu există autogări în localitățile respective sau capacitatea acestora nu este suficientă pentru a acoperi toate cererile, în stații publice pentru care a fost obținut avizul de la autoritatea administrației publice locale”. – numai în ceea ce privește impunerea obligației de a obține avizul de la autoritatea administrației publice locale.
10. „Pe raza administrativ-teritorială a județului unde este situat capătul de traseu de plecare este permisă numai îmbarcarea călătorilor pentru stațiile din județele de tranzit, respectiv pentru stațiile situate pe raza administrativ-teritorială a județului în care este situat capătul de traseu de sosire.”
În MO 459/29.05.2026 s-a publicat Legea 88/2026 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și măsuri specifice pentru digitalizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Sunt exceptate de aplicarea e-factura, mai multe categorii de contribuabili (cei care vând/prestează servicii pe bază de CNP, agricultorii, etc.
În MO 459/29.05.2026 s-a publicat Decizia Curții Constituționale nr. 562 din 28 mai 2026 privind excepția de neconstituționalitate cu referire la sintagma „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior” din cuprinsul art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Excepția a fost respinsă ca inadmisibilă, dar a existat opinia separată a judecătorului ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU, care a considerat că excepția ar fi trebuit admisă, ar fi trebuit admisă și Curtea Constituțională ar fi trebuit să constate că sintagma „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior” din cuprinsul art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 este neconstituțională în măsura în care se interpretează în sensul că vechimea în învățământul juridic superior vizează exclusiv activitatea didactică din cadrul unei facultăți de drept și nu se poate cumula cu vechimea în activitatea juridică înțeleasă, în mod limitativ, ca vechime în profesia/funcția de avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic.

FLASH LEGISLATIV SĂPTĂMÂNA 21-2026.În MO 419/18.05.2026 s-a publicat Legea 73/2026 privind aprobarea Ordonanței de urgen...
01/06/2026

FLASH LEGISLATIV SĂPTĂMÂNA 21-2026.

În MO 419/18.05.2026 s-a publicat Legea 73/2026 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Se preconizează o simplificare a acțiunilor autorităților locale în aceste cazuri.
În MO 423/20.05.2026 s-a publicat Hotărârea de Guvern 393/2026 pentru aprobarea Listei cuprinzând produsele militare supuse regimului de control al exporturilor, importurilor și altor operațiuni.
În MO 430/21.05.2026 s-a publicat Hotărârea 8/2026 a Curții Constituționale privind aplicarea procedurii de înștiințare prin afișare în unele dosare ale Curții Constituționale. Procedura în anumite dosare repetitive, expres prevăzute în hotărâre, se îndeplinește direct prin afișarea pe pagina de internet a Curții Constituționale a termenelor de judecată stabilite în respectivele dosare.
În MO 431/21.05.2026 s-a publicat Legea 75/2026 pentru modificarea art. 597 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. 1. Alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Condamnatul aflat în stare de detenție sau internat într-un centru educativ este adus la judecată numai când instanța dispune acest lucru. În cazul în care instanța nu dispune aducerea la judecată, aceasta asigură participarea condamnatului prin intermediul videoconferinței, la locul de deținere sau de internare, în prezența apărătorului ales sau numit din oficiu și, după caz, a interpretului.”
2. Alineatul (21) se abrogă.
3. Alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(8) Judecarea contestației la hotărârea primei instanțe se face în ședință publică, cu citarea persoanei condamnate. Condamnatul aflat în stare de detenție sau internat într-un centru educativ este adus la judecată numai când instanța dispune acest lucru. În cazul în care instanța nu dispune aducerea la judecată, aceasta asigură participarea condamnatului prin intermediul videoconferinței, la locul de deținere sau de internare, în prezența apărătorului ales sau numit din oficiu și, după caz, a interpretului. Participarea procurorului este obligatorie. Decizia instanței prin care se soluționează contestația este definitivă.”
În MO 433/22.05.2026 s-a publicat Decizia ICCJ nr. 37 din 23 februarie 2026 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). ICCJ a fost sesizată cu dezlegarea următoarei chestiuni de drept : Dacă, în interpretarea art. 35 alin. 1 din legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, hotărârea judecătorească la care se raportează cuantumul despăgubirilor este cea din fond sau cea din apel? Sesizarea a fost admisă, dar ICCJ a stabilt că : Noțiunea de „hotărâre judecătorească”, în funcție de anul pronunțării căreia se stabilește grila notarială în raport cu care se face evaluarea imobilului pentru care se acordă despăgubiri, nu se limitează la sentința primei instanțe, ci se poate referi și la decizia instanței de apel. Aceasta pentru că legiuitorul a urmărit să impună evaluarea după grilele cele mai apropiate de momentul primirii despăgubirilor, acestea fiind cele din anul anterior rămânerii definitive a deciziei administrative emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, rămânere definitivă ce are loc, în cazul contestării în instanță sau, prin asimilare, în cazul judecării cererii de despăgubiri direct în instanță, fie prin sentința primei instanțe, atunci când aceasta nu este atacată ori schimbată în căile de atac, fie prin decizia din apel, în situația în care în calea de atac are loc o judecată în fond pe această temă.
În MO 434/22.05.2026 s-a publicat Decizia ICCJ nr. 51 din 23 martie 2026 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). ICCJ a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept constând în modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 4 alin. (4) raportat la art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 referitoare la „operațiuni de încasări și plăți” și „suma încasată/plătită” în ceea ce privește regimul sancționator al contravenției, respectiv: Dacă în situația aplicării unei sancțiuni contravenționale în temeiul art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015, în cazul mai multor operațiuni de încasări și/sau plăți efectuate în numerar în baza unui singur raport juridic, fapta contravențională prevăzută de această dispoziție legală reprezintă o contravenție continuă și dacă regimul sancționator derogă de la prevederile art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001? ICCJ a dimis sesizarea și a statuat că : Regimul sancționator al contravenției prevăzute de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu modificările și completările ulterioare, derogă de la prevederile art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. Contravenția prevăzută de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 raportat la art. 4 alin. (4) din aceeași lege nu este sancționabilă cu amendă în cuantum variabil, între minim și maxim, ci cu un cuantum fix (determinat). Exceptarea acestei sancțiuni de la aplicarea art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 atrage în mod automat inaplicabilitatea regulii prevăzute de art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.

FLASH LEGISLATIV SĂPTĂMÂNA 20-2026.În MO 398/12.05.2026 s-a publicat Sentința civilă nr. 243/2024 a Curții de Apel Iași ...
25/05/2026

FLASH LEGISLATIV SĂPTĂMÂNA 20-2026.

În MO 398/12.05.2026 s-a publicat Sentința civilă nr. 243/2024 a Curții de Apel Iași — Secția contencios administrativ și fiscal. Instanța de contencios administrativ a anulat art. 46 ind. 1 alineat (1) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000, aprobat prin Ordinul MJ nr. 210/2001, și în parte Ordinul MJ nr. 501/2023, respectiv în privința numărului de posturi de executori judecătorești aferent circumscripției Judecătoriei Buhuși. A obligat autoritatea publică Ministerul Justiției să emită un nou ordin care să prevadă un număr de locuri pentru această circumscripție, cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 188/2000. Cererea privește solicitarea reclamantului, judecător cu peste 5 ani vechime în profesie, de a accede la funcția de executor judecătoresc fără concurs, în absența nealocării niciunui post vacant de executor în circumscripția Judecătoriei Buhuși, contrar prevederilor legale.
În MO 406/13.05.2026 s-a publicat Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne 69/2026, pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 268/2010 privind procedura de examinare pentru obținerea permisului de conducere. Scutirea de examenul theoretic la trecerea de la o categorie la alta în anumite condiții.
În MO 408/14.05.2026 s-a publicat Hotărârea UNIUNII NAȚIONALE A EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI (UNEJ) 16/2026 privind aprobarea publicării Tabloului executorilor judecătorești pe anul 2026.

FLASH LEGISLATIV SĂPTĂMÂNA 19-2026.În MO 374/05.05.2026 s-a publicat Decizia ICCJ nr. 41 din 9 martie 2026 (Completul pe...
11/05/2026

FLASH LEGISLATIV SĂPTĂMÂNA 19-2026.

În MO 374/05.05.2026 s-a publicat Decizia ICCJ nr. 41 din 9 martie 2026 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). ICCJ a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 153 lit. g) prin raportare la art. 106 alin. (2) și art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul controlului jurisdicțional al deciziilor emise de casele județene de pensii în soluționarea cererilor de recalculare a pensiei, verificările instanței sunt limitate la motivele înscrise în decizia emisă de casa județeană de pensii?
Sesizarea a fost admisă, iar ICCJ a hotărât că : În cadrul controlului jurisdicțional al deciziilor emise de casele județene de pensii în soluționarea cererilor de recalculare a pensiei, verificările instanței nu sunt limitate la motivele înscrise în decizia emisă de casa județeană de pensii.
În MO 375/05.05.2026 s-a publicat Moțiunea de cenzură MC.1 -. STOP „Planului Bolojan” de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului.
În MO 380/06.05.2026 s-a publicat Decizia ICCJ nr. 52 din 23 martie 2026 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală). S-a cerut dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Sunt întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de tâlhărie, în cazul în care obiectul material este reprezentat de droguri de risc în sensul Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (nefiind produse și/sau aflate în mod legal în circuitul civil) sau ne aflăm în prezența unui concurs de calificări, urmând a fi reținută doar infracțiunea de trafic de droguri de risc în modalitatea «alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc fără drept» (alături de celelalte infracțiuni absorbite în infracțiunea de tâlhărie)?” Sesizarea a fost admisă, iar ICCJ a statuat că :
În ipoteza în care obiectul material al infracțiunii de tâlhărie este reprezentat de droguri de risc în sensul Legii nr. 143/2000 (nefiind produse și/sau aflate în mod legal în circuitul civil), sunt întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de tâlhărie, care va fi reținută în concurs cu infracțiunea prevăzută de Legea nr. 143/2000, prin raportare la scopul însușirii drogurilor.
În MO 381/06.05.2026 s-a publicat Ordonanța de urgență 39/2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar, precum și unei prime de carieră profesională pentru personalul administrativ din învățământul de stat, suportate din fonduri externe nerambursabile, precum și pentru instituirea unor reglementări în vederea gestionării Programului Educație și Ocupare 2021-2027. Pentru anul școlar/universitar 2025-2026, prima de carieră didactică are o valoare nominală de 1.500 lei net.
În MO 382/06.05.2026 s-a publicat Acordul de Consorțiu ELIXIR privind înființarea infrastructurii europene a științelor vieții pentru informații biologice (ELIXIR), ratificat de România prin legea 63/2026, publicată în același monitor.
În MO 384/07.05.2026 s-a publicat Decizia ICCJ nr. 54 din 23 martie 2026 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală). Se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „În interpretarea dispozițiilor art. 273 din Codul penal, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care o persoană citată în calitate de martor în procesul penal refuză, înainte sau după depunerea jurământului, să facă orice fel de declarații?”. Sesizarea a fost admisă, iar ICCJ a stabilit că :
În interpretarea dispozițiilor art. 273 din Codul penal, sunt întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care persoana citată în calitate de martor în procesul penal, după ce i-au fost aduse la cunoștință faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora s-a dispus sau s-a încuviințat audierea sa, precum și obligațiile procesuale care îi revin, refuză, înainte sau după depunerea jurământului sau a declarației solemne, să dea declarații și nu se află într-unul dintre cazurile prevăzute de art. 116 alin. (3), art. 117 alin. (1) și art. 118 din Codul de procedură penală.
În MO 390/08.05.2026 s-a publicat Decizia ICCJ nr. 50 din 23 martie 2026 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). S-a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
1. Dacă prevederile art. 8 alin. (5) raportat la alin. (3) din varianta actuală a Legii nr. 126/1995 (ce reglementează obligația persoanelor de a îndeplini activitățile prevăzute în autorizația emisă pe numele lor prin intermediari autorizați) și ale art. 38 din aceeași lege (ce reglementează sancțiunea pentru încălcarea acestei obligații) sunt incidente și în cazul articolelor pirotehnice ale căror cerințe esențiale de securitate și condiții pentru introducerea lor pe piață sunt reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 197 din 23 martie 2016 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție pe piață și controlul explozivilor de uz civil (care, potrivit art. 63 din HG nr. 197/2016, a abrogat și înlocuit Hotărârea Guvernului nr. 207/2005 privind stabilirea cerințelor esențiale de securitate ale explozivilor de uz civil și a condițiilor pentru introducerea lor pe piață) și Hotărârea Guvernului nr. 1.102/2014 din 10 decembrie 2014 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a articolelor pirotehnice (care, potrivit art. 150 din HG nr. 1.102/2014, a abrogat și înlocuit Hotărârea Guvernului nr. 612/2010 privind stabilirea cerințelor esențiale de securitate ale articolelor pirotehnice și a condițiilor pentru introducerea lor pe piață), având în vedere prevederile art. 1 alin. (3) din varianta actuală a Legii nr. 126/1995, potrivit cărora această lege nu aduce atingere regimului juridic al explozivilor de uz civil, astfel cm este reglementat prin hotărârile de Guvern anterior menționate și în condițiile în care aceste hotărâri de Guvern nu prevăd obligația persoanelor care transportă articole pirotehnice de uz civil de a obține autorizația inspectoratelor teritoriale de muncă și inspectoratelor județene de poliție?
2. În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, având în vedere și prevederile art. 8 din Legea nr. 126/1995, variantele anterioare și ulterioare modificării și completării Legii nr. 126/1995 prin Legea nr. 262/2005, activitatea de transport este inclusă sau sinonimă cu activitatea de transfer menționată la art. 8 alin. (3) din varianta actuală a Legii nr. 126/1995 și, prin urmare, necesită obținerea autorizației menționate la acest articol de către persoana care transportă articole pirotehnice?
3. În cazul în care activitățile de transfer și transport sunt două noțiuni distincte din punct de vedere juridic, predarea în vederea livrării către client de către titularul autorizației de transfer a unor articole pirotehnice de uz civil (de tip F1, P1 și T1, cm este situația în speță) către un curier/alt intermediar ce nu deține niciun fel de autorizație în temeiul Legii nr. 126/1995 reprezintă transfer sau transport de articole pirotehnice?
Sesizarea a fost admisă, iar ICCJ :
1. Stabilește că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 8 alin. (3) și (5), raportat la art. 1 alin. (3) și art. 38 din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aceste norme sunt incidente și în cazul articolelor pirotehnice ale căror condiții de punere la dispoziție pe piață sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 197/2016 și Hotărârea Guvernului nr. 1.102/2014.
2. Stabilește că noțiunea de „transfer” prevăzută de art. 8 alin. (3) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată, cu modificările și completările ulterioare, include și activitatea de transport al articolelor pirotehnice, astfel încât persoanele care efectuează această activitate au obligația de a deține autorizația prevăzută de lege, iar realizarea transferului prin intermediari neautorizați este interzisă.
În MO 391/08.05.2026 s-a publicat Ordinul ministrului finanțelor 511/2026 privind prospectul de emisiune a titlurilor de stat destinate populației, prin intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului și prin subunitățile poștale din rețeaua Companiei Naționale „Poșta Română” — S.A. și în mediul online utilizând platforma ghiseul.ro, în cadrul Programului Tezaur, în perioada mai-iunie 2026. Dobânzi de până la 7,4% pe an.
În MO 393/08.05.2026 s-a publicat Ordonanța de urgență 38/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative. Modificări multiple pentru creșterea capacității de apărare a României si aplicarea programului SAFE.

Address

Gura Ialomiței Nr. 24, Tel. 0771. 018. 141
Bucharest
03395

Opening Hours

Monday 08:30 - 18:00
Tuesday 08:30 - 18:00
Wednesday 08:30 - 18:00
Thursday 08:30 - 18:00
Friday 08:30 - 12:30

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Toma Cristina Georgeta - Cabinet Avocat posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Toma Cristina Georgeta - Cabinet Avocat:

Share