Cabinet de avocat- Hornea Mihaela Alina

16/05/2026

🚗📋 OMAI NR. 69/2026 — MODIFICĂRI PROCEDURĂ EXAMINARE PERMIS DE CONDUCERE

🗓 București, 7 mai 2026
📰 Publicat în M.Of. nr. 406/13.V.2026
✍ Semnat de viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu

Actul modifică Ordinul MAI nr. 268/2010 privind procedura de examinare pentru obținerea permisului de conducere.

1️⃣ EXCEPȚIE DE LA PROBA TEORETICĂ — NOU ART. 3²

🆕 Se introduce art. 3², cu derogare de la art. 3¹ alin. (1):

Candidații sunt scutiți de proba teoretică dacă dețin deja permis și experiență pe o categorie inferioară sau conexă:

🔵 Cat. B — deținători permis B1 (obținut la min. 16 ani și 17 ani) + min. 1 an experiență pe acel autovehicul
🔵 Cat. A2 — deținători permis A1 + min. 2 ani experiență
🔵 Cat. A — deținători permis A2 + min. 2 ani experiență
🔵 Cat. A sau A2 — deținători permis B în vigoare conform Legii nr. 240/2025 + dovada absolvirii cursurilor teoretice și practice pentru cat. A

2️⃣ MODIFICĂRI LA ART. 6 ALIN. (2) LIT. A) — CEREREA-TIP

📝 Cererea-tip (Anexa nr. 1) se generează din Sistemul informatic național de evidență a permiselor și vehiculelor înmatriculate
✅ Se semnează de candidat
📌 Se consemnează declarația pe propria răspundere + data + sancțiunea prevăzută de art. 326 Cod penal (condiție: să nu fi rezultat răspundere penală pentru nicio condiție de la art. 3 alin. 2)

3️⃣ ART. 6 ALIN. (2) LIT. C) — ABROGAT 🗑

4️⃣ MODIFICĂRI LA ART. 6 ALIN. (2¹) ȘI (7) — VERIFICAREA CONDIȚIILOR

🔍 Verificarea îndeplinirii condițiilor (art. 24 alin. 6 din OUG) se realizează prin proceduri informatice automatizate

🌍 Pentru străini / cetățeni UE / SEE / Confederația Elvețiană:
→ extrasul din cazierul judiciar se obține pe baza consimțământului candidatului, atașat de serviciul public comunitar la documentație sau la Anexa nr. 3 (proba practică)

⏳ Valabilitate verificare condiții: 6 luni de la efectuare
📌 Modalitatea de verificare: stabilită prin dispoziție a directorului general al DGPCÎ

🗑 Alin. (7) — abrogat

5️⃣ MODIFICĂRI LA ART. 8 ALIN. (5) ȘI (7) — PROGRAMAREA CANDIDAȚILOR

📋 Candidații declarați «admiși» la proba teoretică și cei prevăzuți la art. 3² se programează pentru proba practică în limita locurilor disponibile și în ordinea solicitărilor

🗓 Programatoarele se listează DOAR în ziua susținerii probei practice, la începutul programului de lucru
⚠ Excepție: situații de forță majoră / caz fortuit → șeful serviciului public comunitar consemnează într-un registru special constituit

📄 Anexa la testul de examen: listată în două exemplare, în ziua lucrătoare anterioară susținerii probei, cu conținutul din Anexa nr. 3
✍ Completată de examinator + semnată de persoanele din formular
📌 Unul dintre exemplare se înmânează candidatului

6️⃣ MODIFICĂRI LA ART. 12 ALIN. (1) — PROBA PRACTICĂ

🚗 Proba practică poate fi susținută de candidații admiși la proba teoretică SAU de cei prevăzuți la art. 3²
⏳ Perioada de valabilitate: în perioada de valabilitate a cursului de pregătire teoretică și practică (art. 36 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, aprobat prin HG nr. 1.391/2006)

📌 Pentru candidații de la art. 6 alin. (3), calificativul «admiși» la proba teoretică este valabil UN AN de la data înregistrării în aplicația informatică de examinare

7️⃣ NOU ART. 23¹ — PROTECȚIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

🔒 Prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorități, persoane sau entități implicate în organizarea și derularea procedurii de examinare se efectuează cu respectarea:

📜 Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) — 27 aprilie 2016
📜 Legislației naționale aplicabile domeniului protecției datelor

8️⃣ MODIFICĂRI ANEXE

📎 Anexa nr. 1 — modificată și înlocuită cu cea din prezentul ordin
🗑 Anexa nr. 2¹ — abrogată

✅ CONCLUZIE

Principalele noutăți vizează:
→ scutirea de probă teoretică pentru categorii superioare cu experiență dovedită
→ automatizarea verificării condițiilor prin sisteme informatice
→ clarificarea programării și valabilității calificativelor
→ ancorarea explicită în GDPR a prelucrării datelor în cadrul examinărilor auto

09/05/2026

Decizia RIL nr. 3/2026
Prin Decizia RIL nr. 3/2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat următoarele: „În cazul acordării unor despăgubiri materiale şi/sau morale pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin săvârşirea unei fapte ilicite, indiferent dacă este prevăzută sau nu ca infracţiune, data de la care curge dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilor acordate este data producerii prejudiciului.”

Pe lângă dispozitiv, apreciez că sunt de interes și următoarele aspecte care rezultă din considerentele acestei decizii:

- sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a vizat „data de la care curge dobânda legală în cazul răspunderii civile delictuale, în cazul în care persoana vătămată s-a constituit parte civilă în mod legal în procesul penal”; observând că legea civilă se aplică inclusiv în procesul penal cu ocazia soluționării acțiunii civile [în acest sens, art. 19 alin. (1) şi (5) Cod de procedură penală], instanța supremă a decis reformularea întrebării adresate, subliniind că modul de soluţionare a acţiunii în răspundere civilă delictuală este acelaşi, indiferent dacă faptul juridic ilicit este prevăzut şi ca infracţiune, iar în acest din urmă caz, fiind lipsit de relevanţă dacă acţiunea civilă se exercită în procesul penal sau pe cale separată, în faţa instanţei civile (parag. 62); așadar, chiar dacă recursul in interesul legii a avut la bază o practică neunitară în materie penală, Decizia RIL nr. 3/2026 are aplicabilitate generală;

- înainte de a soluționa problema de drept vizând ”data de la care curge dobânda legală” aferentă despăgubirilor materiale și morale în cazul răspunderii civile delictuale, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât în mod definitiv și general obligatoriu că, la rândul lor, ”despăgubirile materiale” și ”despăgubirile morale” nu trebuie să fie stabilite în raport de data săvârșirii faptei ilicite sau în raport de momentul rămânerii definitive a hotărârii, ci trebuie calculate de la data producerii prejudiciului, material sau moral; altfel spus, data exigibilităţii dreptului persoanei prejudiciate la încasarea despăgubirilor acordate pentru acoperirea prejudiciului, material sau moral, suferit prin comiterea faptei ilicite este ”data producerii prejudiciului” (parag. 70 – 78 din decizie);

- conform art. 1 alin. (2) din OUG nr. 13/2011, dobânda datorată de debitorul obligaţiei de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenţei obligaţiei, este denumită dobândă remuneratorie; pe de altă parte, conform art. 1 alin. (3) din OUG nr. 13/2011, dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă este denumită dobândă penalizatoare;
- potrivit art. 1385 alin. (3) Cod civil și art. 1531 alin. (2) Cod civil, repararea integrală a prejudiciului presupune acordarea unor despăgubiri care să acopere nu doar pierderea efectiv suferită, ci şi beneficiul nerealizat; conform art. 1535 alin. (1) Cod civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii; art. 1523 alin. (2) lit. e) Cod civil prevede că, atunci când obligaţia se naşte din săvârşirea unei fapte ilicite extracontractuale, debitorul se află de drept în întârziere;

- având în vedere dispozițiile de mai sus, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că, în cazul răspunderii civile delictuale, debitorul obligaţiei de reparaţie fiind de drept în întârziere, obligaţia de reparaţie a prejudiciului, material sau moral, fiind scadentă la data cauzării prejudiciului respectiv, dobânda legală datorată începând cu acest moment nu poate fi decât dobânda penalizatoare, astfel cm este reglementată prin art. 1 alin. (3) din OG nr. 13/2011 (dobânda datorată de debitorul obligaţiei pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă);

- iar din moment ce art. 1 alin. (3) din OG nr. 13/2011 arată că dobânda penalizatoare se calculează de la scadenţa obligației, rezultă că data de la care curge dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilor acordate, materiale sau morale, este data producerii prejudiciului (parag. 79 – 86);

- așadar, în cazul răspunderii civile delictuale, data producerii prejudiciului este în același timp: (i) data la care se naşte dreptul la reparaţia prejudiciului; (ii) scadenţa obligației de a fi plătit prejudiciul, debitorul fiind de drept în întârziere; (iii) data de la care curge dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilor acordate;

- nu în ultimul rând, data producerii prejudiciului nu coincide, în toate cazurile, cu data faptei ilicite; instanța supremă a subliniat că revine fiecărei instanţe judecătoreşti misiunea de a determina în cauza concretă cu care a fost învestită care este data producerii prejudiciului, dată care poate să coincidă sau nu cu data comiterii faptei ilicite, putând fi chiar o dată ulterioară momentului soluţionării definitive a litigiului; în acest sens, se poate observa că art. 1381 alin. (1) Cod civil și art. 1386 alin. (2) Cod civil fac trimitere la ”data producerii prejudiciului”, și nu la data săvârșirii faptei ilicite; de asemenea, art. 1.385 alin. (2) din Codul civil prevede posibilitatea acordării unor despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor, dacă producerea lui este neîndoielnică, iar art. 1.387 alin. (2) din Codul civil reglementează, pentru ipoteza vătămării integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, acordarea unor despăgubiri sub forma unor prestaţii băneşti periodice în cazul pierderii sau nerealizării câştigului din muncă (parag. 87).

24/04/2026

⚖️ LEGE NOUĂ ÎN ROMÂNIA — FEMICIDUL, INFRACȚIUNE DISTINCTĂ

📅 Publicată în Monitorul Oficial pe 23 aprilie 2026, Legea nr. 53/2026 introduce pentru prima dată în legislația română un cadru legal dedicat prevenirii și combaterii femicidului.

🔴 CE ESTE FEMICIDUL conform legii:
👉 Femicid intim — uciderea unei femei de către un membru de familie, inclusiv din motive de „onoare", religie sau control
👉 Femicid nonintim — uciderea de către o altă persoană, în contexte de dominație, exploatare s*xuală, trafic de persoane sau violență de gen
👉 Femicid indirect — moartea cauzată de mutilare genitală sau sinucidere ca urmare a violenței domestice
👩‍👧 Termenul „femei" include și fetele sub 18 ani

📊 DATE ȘI RAPORTARE:
📌 MAI, Parchetul ÎCCJ și Ministerul Justiției vor publica anual rapoarte statistice detaliate
📌 Institutele de medicină legală vor colecta date dezagregate pe s*x
📌 ORAPO (Institutul de Sociologie al Academiei Române) va publica anual rapoarte de analiză și prevenire

🛡️ MODIFICĂRI ÎN CODUL PENAL:
⚠️ Omorul calificat capătă noi circumstanțe agravante — control/dominație asupra partenerei, motive de gen, refuz de căsătorie sau divorț
⚠️ Pedepsele pentru loviri și vătămări în relații intime cresc cu 25%
⚠️ Pedepsele se majorează cu 25% dacă fapta e comisă în prezența unui minor
⚠️ Lovirile cauzatoare de moarte — pedeapsă mărită: 6 la 12 ani închisoare
🚫 Asasinul condamnat pierde automat dreptul la moștenirea victimei

🏫 EDUCAȚIE:
📚 Ministerul Educației va introduce în școli teme despre egalitate de gen și relații nonviolente

📅 INTRARE ÎN VIGOARE:
✅ Legea e în vigoare din 23 aprilie 2026
✅ Colectarea datelor începe de la 1 octombrie 2026
✅ Guvernul are 6 luni să aprobe instrumentele de evaluare a riscului

28/03/2026

⚠️ *Atenție!* Începând de astăzi, *27 martie 2026*, intră în vigoare prevederile *OUG nr. 7/2026*:

⚠️ *I. Plata amenzilor contravenționale*
Pentru contravențiile prevăzute în mai multe acte normative, *contravenientul poate plăti jumătate din amenda aplicată* (nu din minimul legal, ca înainte!), adică achită *50% din suma stabilită* de agentul constatator, în termen de cel mult *15 zile* de la primirea procesului-verbal.

*Legile vizate (domeniile expres prevăzute):*
- *Legea nr. 61/1991* privind ordinea și liniștea publică (tulburarea liniștii publice etc.) ⚖️
- *Legea nr. 333/2003* privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor 🛡️
- *Legea nr. 295/2004* privind regimul armelor și al munițiilor 🔫
- *Legea nr. 126/1995* (sau actele normative aferente) privind regimul materiilor explozive 💥

⚠️ *II. Reducerea perioadei de suspendare a permisului de conducere*
Pentru solicitările depuse începând cu data de *27 martie 2026*:
- Reducerea perioadei de suspendare se acordă *doar dacă* solicitantul dovedește că a achitat *toate amenzile contravenționale datorate bugetului local* (inclusiv cele aplicate anterior acestei date), în calitate de conducător auto.
- Dovada se face *exclusiv* prin *certificat de atestare fiscală*, emis de autoritatea locală de la domiciliu. 📄

‼️ *Excepție*:
Pentru persoanele *fără domiciliu în România* sau pentru titularii de *permise străine* care solicită restituirea permisului înainte de expirarea suspendării, este necesară *doar dovada plății amenzii care a dus la suspendare*.
Preluat de la Ema.

03/03/2026

Atunci când clienții te apreciaza, primăvara este minunata!

26/11/2025

https://www.facebook.com/share/p/1ZrCW5kd4U/

Luni, 24 noiembrie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, legal constituit, a pronunțat următoarea soluție: Prin Decizia nr. 415/2025…

26/11/2025

🚩 𝗢𝗿𝗱𝗶𝗻𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗽𝗿𝗼𝘁𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗲 𝗽𝗿𝗼𝘃𝗶𝘇𝗼𝗿𝗶𝘂 𝗲𝗺𝗶𝘀 𝗱𝗲 𝗰𝗮̆𝘁𝗿𝗲 𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁̦𝗶𝘀̦𝘁𝗶 𝗽𝗲 𝗼 𝗽𝗲𝗿𝗶𝗼𝗮𝗱𝗮̆ 𝗱𝗲 𝟱 𝘇𝗶𝗹𝗲, 𝘀𝗲 𝗽𝗿𝗲𝗹𝘂𝗻𝗴𝗲𝘀̦𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝘀𝗶𝗻𝗲 𝗮𝗰𝘂𝗺 𝗽𝗮̂𝗻𝗮̆ 𝗹𝗮 𝘀𝗼𝗹𝘂𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗲𝗿𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗶̂𝗻 𝗽𝗿𝗶𝗺𝗮̆ 𝗶𝗻𝘀𝘁𝗮𝗻𝘁̦𝗮̆!
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, 26 noiembrie 2025, pachetul legislativ de modificare a Legii nr. 217/2003 şi a Codului Penal – un set de prevederi esenţiale pentru protecţia victimelor violenţei domestice, conform recomandărilor Avocatului Poporului din 2025 şi în concordanță cu Legea nr. 26/2024, privind ordinul de protecţie. Așadar, ordinul de protecţie provizoriu se prelungeşte automat până la soluţionarea cererii în primă instanţă.
👉 Până acum, ordinul provizoriu emis de către polițiști expira după 5 zile, lăsând victimele într-un vid de protecţie. În plus, instanţa este obligată să evalueze riscul chiar şi în lipsa raportului serviciului de probaţiune, iar judecătorul trebuie să facă propria analiză a riscului pe baza probelor existente. Se elimină astfel situaţiile în care ordinele de protecţie erau respinse pentru lipsa unor documente formale, deşi riscul era evident. În noul proiect adoptat de deputaţi, victima nu mai poate fi presată să renunţe la cererea de protecţie, atunci când aceasta a fost depusă de instituţii.
👉 De asemenea, 𝐩𝐥𝐚̂𝐧𝐠𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐫𝐞𝐭𝐫𝐚𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐨𝐥𝐞𝐧𝐭̧𝐚̆ 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐬𝐭𝐢𝐜𝐚̆. Prin introducerea unui nou alineat la art. 158 din Codul Penal, 𝐯𝐢𝐨𝐥𝐞𝐧𝐭̧𝐚 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐬𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐥𝐚𝐫 𝐜𝐚 𝐨 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐧𝐭̧𝐚̆ 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚̆, nu un conflict privat.
_PL-x nr. 437/2025_ 🔗 https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect...

09/07/2025

‼️ Începând cu data de 1 august 2025, NU va mai exista categoria de „coasigurat” în sistemul de sănătate.

Soțul/soția sau părintele aflat în întreținere nu va mai beneficia automat de asigurare medicală prin titularul de drept.

Iși pierd automat calitatea de asigurat și alte categorii care erau scutite de plata CASS:
-Persoanele aflate în concediu de creștere a copilului până la 2 ani,
-Șomerii,
-Persoanele fără venituri,
-Beneficiarii venitului minim de incluziune (VMI),
dacă nu sunt asigurați prin alte reglementări legale.

📌Ce trebuie făcut pentru a rămâne asigurat în sistemul public de sănătate?

👉 Vă puteți asigura voluntar prin ANAF, achitând contribuția anuală de sănătate (CASS), calculată la 6 salarii minime brute:

✅ 607,5 lei până la 31 decembrie 2025 (prima tranșă)
✅ 1.882,5 lei în 2026 (diferența)
📌 Total: 2.490 lei pentru 12 luni de asigurare.

👉De ce este asa de important?
După 1 august 2025 (aplicabil efectiv din 1 septembrie 2025), fără dovada calității de asigurat, NU veți mai putea beneficia de:
-consultații gratuite,
-analize decontate,
-rețete compensate,
-servicii medicale de urgență neplătite (în afara urgențelor critice).

Legea nr. 227/2015 – Codul Fiscal, art. 154, alin. (1), lit. c) (abrogat în 2025)

25/06/2025

Prin Decizia 13, apărută luni, ICCJ admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov și stabilește că “judecătoria este instanța competentă material procesual să soluționeze acțiunile având ca obiect anularea dispozițiilor de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar pe domeniul public al municipalității, întocmite în temeiul art. 7 lit. h) din Legea poliției locale nr. 155/2010”.

Această regulă trebuie să se aplice “chiar și în situația în care nu se contestă ori nu este întocmit un proces-verbal decontravenție”, potrivit ICCJ.

Conform prevederilor Legii poliției locale, în domeniul circulației pe drumurile publice, poliția locală poate, printre altele, să constate contravenții și să aplice sancțiuni pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar.

Decizia recentă a ICCJ vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (Codul rutier), art. 31 alin. (1) și art. 32 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și ale art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
(Text integral: avocatnet.ro)

02/02/2025

Gata! S-a dezlegat…

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟐𝟓 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov - Secţia penală în dosarul nr. 2769/338/2022, respectiv Curtea de Apel Cluj - Secţia penală și de minori în dosarul nr. 2889/219/2022, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”

„Dacă dispoziţia “aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive”, din cuprinsul infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive?”

şi stabileşte următoarele:

`În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei.`

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.