Eugen Tarnovan Presedinte CPMJ Brasov

Eugen Tarnovan Presedinte CPMJ Brasov Medierea este o formă alternativă de rezolvare a disputelor între două sau mai multe părți.

12/03/2026
https://www.facebook.com/share/p/1BMAhvabBN/
16/12/2025

https://www.facebook.com/share/p/1BMAhvabBN/

Adolescența e o perioadă haotică, iar îngrijorările părinților sunt pe măsură. Anxietatea, bullying-ul, tulburările alimentare și pericolul consumului de sub...

În vârf e Constituţia!  Sărbători cu bine tuturor!La mulți ani cu multă sănătate și fericire!
07/12/2025

În vârf e Constituţia!
Sărbători cu bine tuturor!
La mulți ani cu multă sănătate și fericire!

Arborarea corectă a tricolorului1 Decembrie – Ziua Naţională a României – si 24 ianuarie -Unirea principatelor Române ne...
30/11/2025

Arborarea corectă a tricolorului

1 Decembrie – Ziua Naţională a României – si 24 ianuarie -Unirea principatelor Române ne oferă imagini cu străzi pavoazate cu însemnele naţionale, Tricolorul fiind omniprezent. Dar, arborarea Tricolorului cere o rigoare deosebită, pe care, mulţi din cei implicaţi în acest act nu o cunosc sau o ignoră.
Aş face o paralelă, firească, dealtfel, între o icoană şi drapelul naţional – Tricolorul fiind o veritabilă icoană a neamului românesc!…Şi, continuând, aş spune că, o icoană este aşezată, cu grijă, în poziţie normală – nu răsturnată –, pe peretele de răsărit al camerei, într-o zonă apropiată de tavan şi fără ca, alături,să se aşeze şi elemente decorative incompatibile. Aşa-i ?… Dar Tricolorul, dacă, şi pe el , îl vedem ca icoană,… ca icoană a neamului, atunci, cm îl arborăm?…
Problema aceasta ţine de conştiinţa de neam şi de nivelul de educaţie, în general. Nu mai apelez la comparaţii – cu atitudinea faţă de drapelul lor naţional, al francezilor, al englezilor, al americanilor etc. Aţi văzut, în vre-o împrejurare, drapelul american arborat cu grupul stelar în poziţie: dreapta-jos? Nici pomeneală! Pe tema asta, am văzut într-un film, cum, întreaga acţiune avea ca subiect confruntarea dintre două tabere, într-un fort, pentru a se împiedica arborarea, în poziţie răsturnată, a drapelului american – ceea ce , avea ca semnificaţie capitularea forţelor de apărare ale fortului.
Şi-a pus cineva întrebarea, dintre cei care arborează greşit Tricolorul, ce semnificaţie pote avea aşezarea culorilor sau a poziţiei lăncii, neconformă reglementărilor legislative?… Desigur, aceeaşi semnificaţie: umilinţă adusă însemnelor naţionale, deci, un atentat la demnitatea noastră, ca români! Pare un fapt mărunt, pentru unii, să constate abateri de la norma arborării Tricolorului, dar nu e aşa! Pentru a argumenta, voi apela la prevederile legislative!
Drapelul României are formă dreptunghiulară. Lăţimea drapelului este egelă cu 2/3 din lungimea acestuia iar lăţimea fiecărei fâşii de culoare este 1/3 din aceeaşi lungime. Dispunerea culorilor se face începând de la hampă (lance), în următoarea ordine: albastru-cobalt, galben- crom, şi roşu-vermion. Ordinea culorilor se citeşte de la stânga la dreapta. În cazul, în care, culorile sunt aranjate în succesiune verticală, albastrul se poziţionează sus, urmat, evident, de galben şi roşu.
În situaţia în care, odată cu drapelul României, se arborează şi unul sau mai multe drapele de stat străine, drapelul României se arborează astfel:
a) – când drapelul României se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul României se va aşeza în stânga, privind drapelele din faţă;
b) – când drapelul României se arborează alături de mai multe drapele de stat străine şi numărul de drapele este impar, drapelul României se va aşeza în mijloc.Dacă numărul drapelelor este par, drapelul României va fi aşezat în stânga drapelului împreună cu care ocupă centrul, privind drapelele din faţă. Toate drapelele de stat care se arborează vor avea dimensiuni egale şi vor fi amplasate la acelaşi nivel( art.8 din Legea nr. 75/1994 şi art.9 din H.G. nr. 1157/2001).
Drapelul României se arborează în mod permanent pe edificiile şi sediile instituţiilor şi autorităţilor publice, instituţiilor de învăţământ şi cultură etc.
Drapelul României se arborează temporar, în locurile publice, cu ocaza Zilei Naţionale şi a altor sărbători naţionale, cu ocazia unor ceremonii etc.
Drapelul României poate fi arborat şi de persoane fizice, la domiciliul lor, precum şi de persoane juridice, altele decât cele precizate anterior.
Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice răspund, în condiţiile legii, de arborarea şi menţinerea în stare corespunzătoare a drapelului României pe edificiile şi în sediul acestora ( art.20 din Legea nr. 75/1994 şi art. 22 din H.G.1157/2001).
Contravenţiile, pentru nerespectarea celor menţionate mai sus, sunt constatate şi aplicate de persoane împuternicie de M.A.I., de prefect şi împuterniciţii acestuia şi se aplică conducătorului instituţiei publice, primarului, preşedintelui consiliului judeţean, precum şi persoanelor fizice sau juridice vinovate de săvârşirea contravenţiei( art.24 şi 25 din H.G. nr. 1157/2001).
Ne întrebăm, în mod legitim, cine şi când va constata şi sancţiona, efectiv, contravenţiile la normele de arborare a Drapelului Naţional – în condiţiile în care, de ani de zile, se constată arborarea neconformă legii, a acestui simbol naţional – la instituţii publice( primării, şcoli, diverse sedii etc. etc.) sau pe artere de circulaţie şi alte locuri publice?
Dar, în primul rând, cine şi când va instrui persoanele,cu sarcini în acest domeniu, din fiecare instituţie, pentru cunoaşterea prevederilor legale referitoare la arborarea Drapelului Naţional?
În final, redăm câteva exemple, de cm trebuie şi de cm n-ar trebui să se arboreze Drapelul Naţional.by N.Popescu




La multi ani ROMÂNE,ROMÂNIA ! 🇷🇴🎉BRAȘOVUL - ORAȘUL MARII UNIRI 🏰🇷🇴MOTTO :Unirea s-a plămădit în orașul de la poalele Tâm...
30/11/2025

La multi ani ROMÂNE,ROMÂNIA ! 🇷🇴🎉
BRAȘOVUL - ORAȘUL MARII UNIRI 🏰🇷🇴
MOTTO :Unirea s-a plămădit în orașul de la poalele Tâmpei. ⛰️
N. IORGA ✍️
Este drept că la Brașov nu s-a ținut vreo reuniune românească precum Mărita Adunare Națională de la Alba Iulia Nici nu s-a pregătit în oraș vreun document precum Declarația de la Oradea. La fel, Șcheii nu au găzduit Consiliul Național
Român Central, cm a făcut Aradul. În același sens, după Unire,Consiliul Dirigent și Marele Sfat Național au funcționat în alte locuri, mai ales la Sibiu. Ce poate să aibă atunci Brașovul atât de special încât să fie legat indisolubil de destinul României întregite ? …Brașovul nu este doar legat de Unire, ci este însăși Unirea.Brașovul i-a unit pe toți românii cu mult înainte de a se pregăti în mod organizat și conștient evenimentul de la 1 Decembrie 1918 (subl. I. V.). 🤝🇷🇴
Acad. Ioan Aurel POP 🎓📜
11 sept. 2017 🗓️
Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România. 🇷🇴 Etape preliminare au fost Mica Unire din 1859 a Țării Moldovei cu Țara Românească și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878, pe fondul renașterii naționale a românilor în parcursul secolului al XIX-lea. ✨

Unirea Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României (așa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari. 🏰 Ea a fost scopul intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei și a fost favorizată de mai mulți factori istorici:

Acțiunea politică decisivă a elitelor din Regatul României și din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial 🌍
prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus 💥


afirmarea principiului autodeterminării și al celui al naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în rândul populației românești.
Marea Unire este legată inexorabil de personalitățile regelui Ferdinand, reginei Maria și omului de stat Ionel Brătianu. Încheiată de facto la 1 decembrie 1918, odată cu unirea Transilvaniei, recunoașterea diplomatică a solicitat eforturi pe parcursul următorilor ani. În ciuda constituirii ei într-un scop esențial al politicii externe în următoarele două decenii, recunoașterea din partea Uniunii Sovietice nu a venit niciodată, iar dinspre ea avea să vină în iunie 1940 ultimatumul care a pus în acțiune dezmembrarea României Mari în profitul Uniunii Sovietice, Bulgariei și Ungariei.

Noua întindere a statutului și noua structură socio-economică au produs schimbări fundamentale ale sistemului politic. Din cele două partide mari ale Vechiului Regat a supraviețuit doar Partidul Național Liberal, căruia în perioada interbelică i s-a opus Partidul Național Țărănesc, condus de Iuliu Maniu. Viața culturală a cunoscut o perioadă de efervescență fără precedent, manifestată în artă și știință.

Din câștigurile teritoriale ale anului 1918, doar Transilvania și Bucovina de Sud au rămas României după cel de-al Doilea Război Mondial. Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței au fost încorporate URSS, iar Cadrilaterul a rămas Bulgariei.

În anul 1990, după abolirea regimului comunist, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției de a adopta ziua de 22 decembrie drept sărbătoare națională a României. Pe fondul confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul României a adoptat, la 31 iulie 1990, Legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională și a proclamat în locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională.[1] Legea 10 din 1990 nu precizează semnificația sau motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi națională a României. Ideea unirii Moldovei cu România, deși neasumată de niciunul dintre cele două state, a rămas prezentă în discursul public din România și Republica Moldova.

Numismatică
La 26 noiembrie 2018, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția numismaților, un set de monede, cu prilejul Centenarului Unirii Transilvaniei cu România; pe aversul fiecărei monede din set sunt gravate o imagine prelucrată după o fotografie realizată de Samoilă Mârza, textele (în arc de cerc) ROMANIA și MAREA ADUNARE DE LA ALBA IULIA, valoarea nominală, stema României și milesimul (anul de emisiune) 2018. Pe reversul fiecărei monede sunt gravate efigiile lui Ștefan Cicio Pop, Gheorghe Pop de Băsești, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș și Iuliu Hossu. Monedele de aur au valoarea nominală de 500 de lei (200 de exemplare), monedele de argint au valoarea nominală de 10 lei (200 de exemplare), iar cele de metal comun au valoarea nominală de 50 de bani (5.000 de exemplare), toate de calitate proof. Au fost emise, în același set de monede, 1.000.000 de monede de metal comun de calitate UNC (necirculate).[2]





SENATUL României Dna.Senator Nicoleta Pauliuc  Președintele Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţiona...
08/10/2025

SENATUL României

Dna.Senator Nicoleta Pauliuc Președintele Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională
pentru: „Legea majoratului digital a fost adoptată de Senat. Nu putem lăsa algoritmii să crească generația noastră de copii”

Senatul României a adoptat luni, 6 octombrie a.c., Legea Majoratului Digital, o inițiativă legislativă propusă de senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Legea introduce, pentru prima dată în România, conceptul de maturitate digitală la vârsta de 16 ani, stabilind un cadru clar și modern pentru protecția copiilor în mediul online și pentru responsabilizarea platformelor digitale.
„Copiii României au dreptul să fie protejați și în lumea digitală, nu doar în cea reală.
Legea Majoratului Digital nu interzice, nu cenzurează - ci oferă părinților instrumentele legale de a-și proteja copiii”, a declarat Nicoleta Pauliuc în plenul Senatului.
Conform legii, copiii sub 16 ani vor putea accesa platforme online și crea conturi doar cu acordul expres al părinților. În plus, părinții vor avea dreptul de a suspenda sau restricționa conturile copiilor și de a cere eliminarea conținutului dăunător.
Actul normativ impune și obligații clare pentru furnizorii de servicii digitale: implementarea filtrelor de vârstă, etichetarea conținutului pe categorii, protejarea datelor minorilor și interzicerea publicității personalizate adresate copiilor.
„România face astăzi un pas decisiv spre o societate digitală responsabilă. Nu putem lăsa algoritmii să crească generația noastră de copii. Prin această lege, părinții primesc din nou dreptul de a fi părinți, iar copiii - șansa de a fi copii, în siguranță”, a subliniat inițiatoarea.
Adoptarea Legii Majoratului Digital reprezintă o victorie pentru siguranța digitală educația și sănătatea emoțională a copiilor din România; plasează țara noastră printre statele europene care reglementează explicit maturitatea online.
„Știu că nu există lege perfectă. Dar există urgențe morale care nu mai pot aștepta.
Iar protecția digitală a copiilor noștri este una dintre ele”, a concluzionat senatorul Nicoleta Pauliuc.
Aceasta le-a mulțumit colegilor parlamentari pentru sprijinul acordat și a subliniat că legea merge acum spre Camera Deputaților, cameră decizională, exprimându-și încrederea că România va deveni un exemplu regional în protecția online a minorilor.

02/10/2025
29/09/2025
30/08/2025

Address

Poienelor 7
Brasov
2200

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Eugen Tarnovan Presedinte CPMJ Brasov posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Eugen Tarnovan Presedinte CPMJ Brasov:

Share

Category